Mii de persoane s-au adunat joi la Banja Luka, capitala entității sârbe din Bosnia și Herțegovina, pentru a protesta împotriva unei posibile rezoluții a ONU care să facă din 11 iulie ziua internațională de comemorare a genocidului de la Srebrenica, potrivit AFP.

Milorad Dodik, preşedintele Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia-HerţegovinaFoto: - / Sputnik / Profimedia

Mii de persoane s-au aliniat pe străzile orașului sub un steag uriaș începând cu ora 18.00 (16.00 GMT), la apelul liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.

În iulie 1995, aproximativ 8.000 de bărbați și adolescenți musulmani bosniaci au fost uciși la Srebrenica de către forțele sârbilor bosniaci, o crimă clasificată drept genocid de către justiția internațională.

Potrivit unui proiect de rezoluție ONU pregătit de Germania și Rwanda, consultat de AFP, 11 iulie ar urma să devină „ziua internațională de comemorare a genocidului de la Srebrenica”. Pe 11 iulie 2025 se împlinesc 30 de ani de la masacru.

Acest lucru este inacceptabil pentru Dodik, care afirmă în mod regulat, contrar deciziei justiției internaționale, că „nu a existat niciun genocid”.

„Regret fiecare victimă”, dar „este o minciună că 8.000 de persoane au fost ucise în șapte zile”, a declarat el joi la radio. „Ei vor să le impună sârbilor responsabilitatea istorică”, a adăugat el, sperând ca la manifestație să participe „peste 40.000 de persoane”.

„Cei care au comis genocidul împotriva poporului nostru și a altora în Europa vor să ne pună o etichetă care le aparține”, a declarat el pe X într-o înregistrare video cu accente naționaliste care cheamă la un miting.

La 11 iulie 1995, cu câteva luni înainte de sfârșitul conflictului intercomunitar care a însângerat țara, forțele sârbilor bosniaci au cucerit acest oraș din estul țării, declarat enclavă protejată de ONU. În decurs de câteva zile, au ucis sumar peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani.

Rămășițele celor mai multe dintre victime au fost găsite în gropi comune din estul Bosniei, mutate de la locul crimei pentru a o ascunde mai bine.

În 2007, Milorad Dodik a declarat că știa „perfect” că masacrul de la Srebrenica a fost un „genocid”.

Zece ani mai târziu, el a declarat „în deplină cunoștință de cauză” că „nu a existat niciun genocid la Srebrenica”.

Acest apropiat al președintelui rus Vladimir Putin aduce cu regularitate un omagiu lui Radovan Karadzic și Ratko Mladic, acuzați de a fi pus la cale masacrul de la Srebrenica - ambii au fost condamnați la închisoare pe viață după război pentru crime împotriva umanității, crime de război și genocid.