Atacurile de anxietate sunt episoade de neliniște extremă care pot cauza simptome precum dificultăți de respirație, accelerarea ritmului cardiac și senzație de panică. Expresia „atac de anxietate" nu reprezintă un diagnostic în sine, ci poate fi o manifestare a unei alte probleme psihologice, cum ar fi tulburarea de anxietate.
Un atac de anxietate durează de la câteva secunde la 15 minute sau mai mult și poate fi înfricoșător, în ciuda absenței unui pericol iminent.
Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, una din 13 persoane suferă de anxietate la nivel global, iar tulburările de anxietate se numără printre cele mai întâlnite afecțiuni mintale peste tot în lume.
Conform unui studiu recent desfășurat în 10 țări din Uniunea Europeană (Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Olanda, Irlanda de Nord, Portugalia, România și Spania) cu scopul de a evalua frecvența, distribuția și consecințele tulburărilor mintale în Europa, s-a constatat că 22 de milioane de persoane din cele 10 țări implicate în studiu au experimentat o tulburare de anxietate în decursul unui an.
Potrivit unui raport de cercetare din 2015 privind frecvența tulburărilor de anxietate în secolul 21, se observă că anxietatea afectează în mod mai frecvent femeile decât bărbații, prevalența fiind de două ori mai mare la femei comparativ cu bărbații.
Tulburarea de anxietate este strâns legată de viitor, de evenimentele ce urmează să aibă loc în următoarea clipă, zi sau pe termen scurt, și este definită prin incapacitatea de a controla ce va urma. Persoana afectată de anxietate se află într-o stare continuă de alertă față de viitor, chiar și în absența unor indicii concrete sau reale care să sugereze apariția unor evenimente neplăcute sau catastrofale.
Emoțiile asociate cu anxietatea cuprind frica, rușinea, vinovăția și tristețea, provenind din sentimente de dezamăgire, îndoială, ridiculizare, inutilitate, inferioritate, fragilitate și suferință. Acestea sunt rezultatul experiențelor de viață cu care persoanele afectate de anxietate au intrat în contact direct sau indirect.
Persoanele care suferă de anxietate pot avea:
- Gândire disfuncțională;
- Superstiții și credință în magie;
- Comportamente evitante și dependente sau compulsive;
- Intoleranță față de incertitudine;
- Abordări neproductive în rezolvarea problemelor de viață.
Simptomele unui atac de anxietate
Simptomele unui atac de anxietate pot varia de la o persoană la alta și de la o situație la alta. Oamenii descriu o gamă largă de senzații, cum ar fi:
- Amețeli,
- Transpirație,
- Greață,
- Tremur,
- Agitație,
- Iritabilitate,
- Amorțeală și furnicături în mâini și picioare,
- Dificultăți de respirație,
- Palpitații,
- Dureri în piept,
- Sentimente intense de panică, frică sau deznădejde.
Atac de anxietate versus atac de panică
Spre deosebire de atacurile de anxietate, termenul „atac de panică" este recunoscut de către Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5) al Asociației Americane de Psihiatrie. Un atac de panică nu este o tulburate care poate fi diagnosticată separat, ci este un simptom central al tulburării de panică, precum și al altor tulburări de anxietate.
Nu există o regulă general valabilă care să diferențieze un atac de anxietate de un atac de panică. Totuși, atacurile de anxietate pot fi ușoare, moderate sau severe și pot include oricare dintre simptomele anxietății. În schimb toate atacurile de panică sunt disruptive și severe, conform simptomelor unui atac de panică definite în DSM-5.
Un atac de panică are urmtorele caracteristici:
- are simptome care pot părea severe sau intense;
- poate apărea în mod neașteptat, indiferent dacă o persoană se simte calmă sau anxioasă;
- implică simptome fizice și sentimente de teroare atât de intense încât persoana se teme de o pierdere totală a controlului sau de moarte iminentă;
- apare brusc și de obicei atinge punctul culminant în decurs de 10 minute înainte de a începe să se diminueze, cu toate că impactul negativ poate persista;
Atât atacurile de panică, cât și cele de anxietate, pot implica:
- frică,
- bătăi puternice sau rapide ale inimii,
- amețeli,
- greață,
- amorțeală sau furnicături,
- transpirație,
- dureri în piept,
- gânduri iraționale.
În cazul unui atac de panică, aceste senzații sunt mult mai intense. Persoana afectată are convingererea că este pe cale să moară. Simptomele unui atac de panică pot părea similare cu ale unor afecțiuni severe, cum ar fi infarctul, motiv pentru care mulți dintre cei afectați ajung la urgențe.
Diferențe în modul de declanșare
Anxietatea poate să apară ca răspuns la anumite situații îngrijorătoare, frică sau stres. De obicei, se dezvoltă progresiv, iar individul este adesea preocupat sau îngrijorat încă de la început. Poate varia în intensitate, fiind ușoară, moderată sau severă.
Pe de altă parte, un atac de panică poate surveni brusc, fără niciun avertisment și principala senzație este de pierdere a controlului. Acesta poate apărea indiferent dacă individul este calm sau anxios, chiar și în timpul somnului. Adesea, nu există niciun stimul evident care să declanșeze atacul, iar nivelul de frică este disproporționat în raport cu ceea ce a provocat starea.
Anxietatea poate fi asociată cu o situație particulară și tinde să se acumuleze și să persiste pe o perioadă extinsă de timp.
Pe de altă parte, un atac de panică debutează brusc, durează între 5 și 20 de minute, atingând punctul maxim după 10 minute. Ulterior, începe să se diminueze, însă efectele pot persista mai mult timp.
Cauzele unui atac de anxietate
Nu există o singură cauză a atacurilor de anxietate. Acestea sunt un simptom al multor afecțiuni mintale. De asemenea, pot fi provocate de situații stresante specifice sau de declanșatori individuali.
Situatii specifice
Pentru multe persoane, o situație de viață deja stresantă poate escalada într-un atac de anxietate. Aceste situații ar putea include:
- Divorțul,
- Pierderea locului de muncă,
- Stresul legat de muncă,
- Responsabilitățile,
- Pierderea unei persoane dragi,
- Stresul financiar,
- Prezentările sau examenele,
- Condusul în situații de trafic intens,
- Pandemia globală.
Anxietate, ca emoție, e o parte complet normală a vieții. Schimbările majore pot fi generatoare de anxietate, însă un nivel sănătos de anxietate te poate menține alert și concentrat. Totuși, dacă îngrijorările de zi cu zi se transformă într-un atac de anxietate cu simptome acute, acest lucru poate fi extrem de înspăimântător.
Un studiu din 2017 a scos la iveală că persoanele care experimentează atacuri de anxietate sunt hiper-sensibile la stimuli imprevizibili. Prin urmare, situațiile imprevizibile și șocante ar putea declanșa atacuri de anxietate pentru anumiți indivizi.
Tulburări mintale
Atacurile de anxietate pot fi, de asemenea, un simptom al altor tulburări mintale inclusiv:
- Tulburarea de panică,
- Tulburarea de anxietate socială,
- Tulburarea de stres post-traumatic (TSPT),
- Tulburarea de anxietate generalizată,
- Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC),
- Fobiile specifice, precum agorafobia.
Atacurile de anxietate cresc riscul de suicid
Dacă te confrunți cu simptome persistente de anxietate, e indicat să ceri ajutorul unui specialist. Pe lângă faptul că pot duce la evitarea activităților sau situațiilor care odinioară erau plăcute, studiile indică și că aceste atacuri cresc riscul de suicid.
Din fericire, există numeroase tratamente eficiente și accesibile pentru anxietate. Deși majoritatea acestor tratamente sunt dezvoltate pentru tulburările de anxietate, ele sunt la fel de utile și pentru cei care suferă de atacuri de anxietate.
h3. Medicație ce poate ajuta
Medicația reprezintă un tratament central pentru tulburările de anxietate și poate ajuta la reducerea simptomelor. În general, psihiatrul este cel care prescrie medicamente pentru anxietate, în cazurile severe.
Pot fi prescrise recomandate, anxiolitice și/sau beta-blocante (care tratează simptomele somatice ale anxietății, cum ar fi tremorul sau palpitațiile, dar nu sunt eficiente în anxietatea generalizată, atacuri de panică sau fobii).
Există două tipuri de psihoterapie ce pot ajuta
Atacurile de anxietate sunt de asemenea tratate cu ajutorul psihoterapiei. Există două tipuri de terapie eficiente în reducerea simptomelor și frecvenței atacurilor de panică sau anxietate:
- Terapia cognitiv-comportamentală - a fost larg studiată și s-a dovedit a fi eficientă în tratarea tulburărilor de anxietate. Prin acest tip de terapie, terapeutul te învață să devii conștient de gândurile și comportamentele distorsionate și te ajută să le schimbi;
- Terapia de expunere poate fi, de asemenea, eficientă în tratarea atacurilor de anxietate, în special a celor legate de fobii specifice. În terapia de expunere, care poate fi realizată și prin realitate virtuală, ești expus treptat la un stimul înfricoșător. Prin expunere, ești învățat tehnici adaptative și te obișnuiești cu stimulii, care devin treptat mai puțin înfricoșători.
Tratamentele alternative, cum ar fi plimbările în parc, sportul, participarea la activități de grup, dansul, grădinăritul, găsirea unui hobby, meditația sau yoga, și-au demonstrat utilitatea în reducerea simptomelor și stresului psihologic la pacienții cu anxietate.
0
4
