Un tânăr român e de patru ori mai expus decât ”tânărul mediu” din UE la neputința de a-și cumpăra lucruri de care are nevoie. Tinerii au fost primii vulnerabili la pandemie, criză și război. În timpul acesta, partidele tradiționale sunt preocupate mai degrabă de calcule politice de moment, decât să ofere o perspectivă societății.
Datele sondajului cu tinerii care preferă AUR, publicate recent în exclusivitate de HotNews.ro și care confirmă o tendință remarcată încă de anii trecuți de studiile sociologice, nu au fost pentru politicieni un semnal de trezire și cuplare la realitatea unei Românii al cărei vot se pregătesc să-l ceară, de patru ori în acest an.
De pe scaunele puterii, Rareș Bogdan (PNL) și Lucian Romașcanu (PSD) au tras concluzia că platforma TikTok este cea responsabilă de „fenomenul AUR” și de „influențarea minții alegătorului”. În concluzie, au propus reglementarea rapidă a aplicației.
A făcut însă TikTok, cu adevărat, AUR mare? Cu siguranță a fost un vehicul de propagare a mesajelor partidului lui George Simion într-un mediu preferat, mai degrabă, de tineri.
De ce însă mesajele AUR au contat mai mult în oferta cu care acest uriaș mall online care provoacă utilizatorul?
Pandemia COVID, criza economică și războiul - crize majore suprapuse
Mai sus-menționații politicieni s-au oprit la a invoca propaganda și manipularea agresivă. Într-o oarecare măsură au dreptate, însă așa au închis ușa în fața unei realități pe care se fac că nu o văd.
Or, în această realitate se desfășoară și alegerile din acest an care sunt total diferite de celelalte scrutinuri de până acum.
De la ultimele alegeri nu au trecut doar patru ani, ci lumea a traversat momente pe care nu doar tinerii nu le-au trăit, ci nici măcar electoratul trecut demult de perioada tinereții.
Ultimii patru ani au fost marcați de o serie de crize majore suprapuse. Pandemia, criza economică și războiul și-au lăsat o amprentă semnificativă asupra societății.
AUR a început să crească cu o viteză uluitoare în perioada pandemiei, ajungând de la nici 1% în septembrie 2020, la locale, la 9% peste trei luni, în decembrie 2020. Și a continuat să crească, ajungând să fie cotat în jurul a 20% în sondajele anilor care au urmat.
Oportunismul de a colecta furia socială
AUR nu a venit cu vreo rețetă miraculoasă. A fost, de la început, un partid oportunist, care a reușit să capitalizeze toată furia electoratului care s-a simțit abandonat de partidele tradiționale, preocupate mai degrabă de calcule politice de moment, decât de a oferi o perspectivă societății.
A fost pandemia cu decizii dure, neexplicate, uneori aproape de neînțeles, și luate, în parte, în virtutea unor interese politice (vezi anunțurile triumfaliste din vara lui 2020, în buza campaniei electorale, că virusul a fost învins, ca peste câteva luni să vină dezastrul).
A venit criza economică, o consecință firească a momentului pandemic, care a paralizat mediul de afaceri. A venit apoi războiul care a amplificat-o.
Un tânăr român e de patru ori mai expus decât media UE la neputința de a-și cumpăra lucruri de care are nevoie
Aceste au atras, inevitabil, după sine o criză la nivel societal care a fost resimțită puternic de categoriile cele mai vulnerabile. Una dintre ele este reprezentată chiar de tineri. Și datele statistice o confirmă. România avea în 2022 cea mai ridicată rata de deprivare materială şi socială severă din UE în rândul celor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani: 25,4%, în condiţiile în care media la nivelul blocului comunitar era de 6%, potrivit datelor Eurostat.
Iar deprivarea face diferență între a-ți lipsi mâncarea sau o locuință decentă și a-ți lipsi un PlayStation. Tinerii noștri au probleme pentru că le lipsesc sau nu-și permit elemente importante, esențiale ale vieții.
Într-o astfel de atmosferă de anxietate socială și în lipsa unui răspuns adecvat al partidelor decidente, partidul lui George Simion nu a făcut decât să-și rescrie mesajul pe coordonatele care erau până acum apanajul PNL, USR, PSD. De la respectarea legii, drepturile și libertățile fundamentale la protecția categoriilor vulnerabile, AUR a devenit, la nivel de percepție socială, dintr-o formațiune marginală un partid învestit cu capital de încredere considerabil.
Ticăloșia politică
Este însă AUR alt partid decât era în urmă cu patru ani? Cu siguranță, nu. Dar publicul a crescut prin atragerea unor categorii noi de oameni. Ca jurnalist, aproape că n-am lipsit în ultimii ani de la marile mitinguri AUR. La început, da, aveau aproape aerul unei galerii de fotbal. Apoi, însă, peisajul uman a devenit mult mai complex, cu oameni din toate straturile societății. E de văzut, însă, cum cei mai informați și cu valori europene vor reacționa pe măsură ce AUR comite excese.
Partidul lui George Simion pune în discuție unele teme corecte, legitime, legate de sărăcie, educație, sănătate, pe care le împinge din plan intern către extern, într-o dezbatere toxică, specifică mai degrabă societăților autoritariste decât democratice. Construirea unui dușman în afara sferei sale de manifestare este modul clasic de a justifica neputința politică.
A susține, de exemplu, că vrei o Românie mai puternică în UE e una, dar să spui că Uniunea Europeană este noua Uniune Sovietică intră în registrul ticăloșiei politice.
Din păcate, PNL și PSD, aflate la putere pe rând sau împreună mai mereu în ultimii 30 de ani, patronează o Românie pe care încearcă să o cosmetizeze, cumpărând tot spațiul publicitar.
Calculul cinic al comasării a enervat și mai mult societatea
Tributare unui mod păgubos de a face politică pe care îl perpetuează dintr-un ciclu electoral în altul, nu fac decât să alimenteze furia și, indirect, să legitimeze AUR. În schimb, AUR a coborât la modul propriu în stradă, a reușit să atragă acea energie pe care USR nu a putut să o păstreze din cauza unei autosuficiențe arogante.
Nu întâmplător partidele se află acum la cel mai scăzut nivel de încredere din ultimii 30 de ani. Recentele mutări de pe scena politică nu vin să potolească valul, dimpotrivă.
Decizia PNL și PSD de comasare a alegerilor europarlamentare cu cele locale nu a fost luată în virtutea vreunui profund sentiment democratic, ci ca urmare a unui calcul cinic de conservare a puterii și de retrogradare a AUR.
Au socotit așa: voturile diasporei pe care partidul lui George Simion se baza pentru a obține un scor bun la europarlamentarele, care tradițional nu prezintă un mare interes, se pot pierde acum în cele ale mașinăriei uriașe de partid pe care PNL și PSD o au în țară.
Când se mobilizează tinerii la vot
În aceste condiții, anvergura pe care a căpătat-o AUR pe scena politică nu este o surpriză, cum nu este nici faptul că partidul lui George Simion este preferat de tineri. Cât va conta acest lucru la vot este greu de spus. Anticipările sunt riscante.
Interesul tinerilor pentru alegeri, în ultimii zece ani, a fost mai mare în momente de polarizare la nivelul societății:
- În 2014, la alegerile prezidențiale, când peste 50% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani au iesit la vot.
- În 2019, când europarlamentarele au fost cuplate cu referendumul pentru justiție, când procentul a fost de 41% și la prezidențiale, 39%, potrivit datelor oficiale.
În rest, cotele de participare au fost reduse - parlamentare 2016 (în jur de 30%), locale și parlamentare 2020 (23%). În cazurile peste medie, mobilizarea a venit pe fondul confruntării tabărei tradiționale cu cea anti-establisment politic.
Nu există o garanție că momentumul AUR se va continua, cum nu există nicio garanție că lucrurile nu se pot schimba rapid. Soluțiile iluzorii pot avea efecte dramatice, fie și din motivul că n-ai cunoscut până acum că răul poate fi mai mare. Iar pentru asta nu TikTok-ul este de vină.
17
50
