Într-un an electoral atât de important precum 2024, care vine la pachet în România cu patru runde de alegeri, printre care și cele europarlamentare, informarea corectă e mai importantă ca oricând. Mai ales în contextul în care informațiile false abundă pe internet, iar majoritatea dintre ele au un grad de euroscepticism ridicat.
La 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, economia României s-a transformat în bine, iar toate datele obiective disponibile demonstrează asta. De asemenea, aderarea la UE a adus oportunități importante pentru tineri, iar sistemul de sănătate s-a îmbunătățit semnificativ. Cu toate astea, în spațiul public se propagă în continuare multe mituri care conțin informații false sau trunchiate despre UE și relația forului european cu România.
În continuare le prezentăm, analizăm și combatem pe câteva dintre cele mai răspândite și discutăm cu experți despre efectele dezinformării și ce ar putea face UE pentru a o combate mai eficient.
Poveștile și miturile legate de Uniunea Europeană sunt multe și variate, însă, în general, aproape toate se găsesc sub aceeași umbrelă tematică: românii sunt discriminați, sunt considerați cetățeni de mâna a doua și, în general, România este o „slugă” sau o „colonie” a Occidentului european.
„Uniunea Europeană e văzută așa ca o doamnă profesoară, care vine cu liniarul, ne dă peste degete și ne interzice sau ne impune să facem diverse. Practic, noi suntem colonia Europei. Oamenii care promovează această narațiune, cum sunt, de exemplu, George Simion și Claudiu Târziu de la AUR, merg toți pe ideea asta: că suntem slugi”, spune Codruța Simina, jurnalistă care scrie newsletterul săptămânal despre dezinformare Misreport.
Această poveste, cum că românii sunt cetățeni de mâna a doua în Europa, are ca scop să slăbească încrederea lor în Uniunea Europeană, însă există și alți câștigători în această ecuație.
