Articol susținut de PwC România

COVID-2019: Implicațiile efectului de "shutdown" în economie

de Ana Sebov, Ovidiu Toader     PwC România
Luni, 30 martie 2020, 15:12 Blogul PwC Romania


Ana Sebov, Ovidiu Toader
Foto: PwC România
Statele din întreaga lume se confruntă cu o contracție semnificativă a activității economice, care s-ar putea prelungi până la finalul primului semestru al anului, după estimările analiștilor economici.

Așa numitul efect de tip "shutdown", și anume sistarea parțială sau totală a activităților economice pentru a preveni răspândirea COVID-19, are consecințe pe termen scurt și lung atât la nivel micro, cât și macroeconomic, scoțând la iveală multe ineficiențe. Un studiu recent realizat de PwC SUA arată că 80% dintre directorii financiari sunt îngrijorați de recesiunea generată de COVID-19, 54% consideră că efectul asupra bunului mers al operațiunilor va fi semnificativ, iar 58% se așteaptă la scăderi considerabile ale veniturilor.

Efectul de "shutdown" va contura însă o serie de măsuri pe care atât societățile, cât și statul trebuie să le ia în calcul în timpul și post-pandemie, pentru a-și păstra și optimiza activitatea, dar și pentru a pune umărul la problemele umanitare ridicate de pandemie. Iar primele măsuri pe care le-am văzut în ultimele săptămâni a fost reprofilarea sau extinderea activității, adoptate de tot mai mulți producători.

La nivel local avem exemple precum producătorul de confecții Braiconf care a început producția de măști de protecție și companiile de cosmetice Farmec Cluj și Gerocossen care produc și geluri igienizante. Din exemplele globale menționăm General Motors care a anunțat că va produce ventilatoare pentru terapie intensivă, compania de bunuri de lux LVMH geluri dezinfectante, iar H&M măști de protecție pentru spitale.

În situaţii de criză liderii companiilor trebuie să poată identifica cât mai precis care sunt cele mai mari riscuri la care se expune afacerea şi care vor avea cel mai mare impact asupra acesteia, cum ar fi, de exemplu, lipsa forţei de muncă, perturbarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime, materiale şi subansambluri, sau de distribuţie, imposibilitatea de a călători în scop de afaceri, acţiunile viitoare ale competiţiei din piaţă etc.

Majoritatea companiilor au experimentat crize de-a lungul timpului, fără a o pune la socoteală pe cea financiară globală din 2007-2009, dar cea generată de pandemie este total diferită: cu multă incertitudine și necunoscute. Sondajul Global Crisis 2019 realizat de PwC la nivel global arată că peste două treimi (69%) dintre liderii de organizații au experimentat cel puțin o criză corporativă în ultimii 5 ani, numărul mediu de crize experimentate fiind de trei. Aproape toți respondenții (95%), inclusiv cei care nu au raportat o criză în ultimii cinci ani, estimau că se așteaptă să fie loviți de o criză în viitor.

În același timp însă, un studiu realizat de Harvard Business Review între anii 2006 - 2017 arătă că directorii executivi (CEO) ai multor companii din SUA petrec doar 1% din timpul lor în scopul gestionării crizelor. Acest lucru s-a schimbat sau cu siguranță se va schimba după criza COVID-19, în sensul în care companiile vor aloca mai mult timp pentru a avea un plan de răspuns și de continuitate în situații de criză.

Un articol semnat de Ana Sebov, Forensic Leader PwC România și Ovidiu Toader, Senior Consultant Forensic PwC România

Continuarea articolului poate fi citită pe blogul PwC România.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














3112 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by