Următorul salt în evoluția comunicațiilor mobile și wireless este reprezentat de tehnologia 5G, o tehnologie care oferă viteză, capacitate și capabilități fără precedent. În lumea 5G rețelele vor deservi trilioane de dispozitive conectate și fiecare persoană la randul ei va folosi în activitățile zilnice zeci sau sute de dispozitive interconectate. Deși 5G include și echipamente hardware noi, este în primul rând o rețea virtuală, transformând în sfârșit convergența rețelelor și comunicațiilor wireless în realitate. Dincolo însă de oportunități, folosirea acestei tehnologii vine cu noi amenințări, riscuri și vulnerabilități, pentru că are în mod semnificativ mai multe puncte finale ale rețelei care pot fi expuse atacatorilor cibernetici, iar virtualizarea 5G înseamnă că întreaga conexiune se bazează pe software, care poate fi în mod inerent atacat.
De asemenea, integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea telecomunicațiilor vor constitui probleme importante de securitate națională, deoarece rețelele 5G vor susține multiple aplicații IT&C implementate inclusiv la nivelul infrastructurilor critice. În acest sens asigurarea securității protecției infrastructurilor de comunicații prin rețelele 5G este inclusă și în Strategia Națională de Apărare a României, deoarece, în lipsa unor măsuri de securizare cibernetică, posibile breșe pot genera probleme importante de securitate națională. Astfel, revizuirea modului în care este abordată securitatea cibernetică pentru a păstra în siguranță rețele 5G va fi esențială pentru a deschide calea către toate beneficiile potențiale pentru consumatori, companii și societate, precum și pentru siguranța utilizatorilor finali.
Totuși, această necesitate nu ar trebui să distragă organizațiile, guvernele, orașele și industriile care planifică revoluția 5G de oportunitățile semnificative pe care aceasta le oferă. De fapt, prin înțelegerea și combaterea riscurilor specifice 5G, companiile pot construi o reziliență mai mare și pot folosi 5G ca o sursă de venituri și profit atât pentru ele, cât și pentru societate. Acest lucru a devenit cu atât mai important azi, în contextul în care pandemia cu noul coronavirusul a schimbat modul în care oamenii lucrează și interacționează.
De exemplu, cu personalul care lucrează de acasă, sistemele de infrastructură IT ale companiilor sunt solicitate la maxim, creând o vulnerabilitate accentuată la atacurile de securitate cibernetică. De asemenea, în utilizarea telemedicinei, pe măsură ce pacienții se conectează cu medicii prin intermediul tabletelor, laptopurilor sau telefoanele mobile, informațiile sensibile vor trebui să rămână în siguranță. Un prim pas esențial către protejarea oricărei rețele împotriva amenințărilor cibernetice - inclusiv 5G - este de a înțelege unde pot apărea vulnerabilități. Aceste vulnerabilități se găsesc în primul rând în punctele de interconexiune, unde există riscul trecerii de la un element al rețelei la altul.
Este important însă de menționat că multe dintre vulnerabilitățile de securitate care se găsesc de obicei la 5G nu sunt de fapt specifice tehnologiei în sine. Dacă dispozitivele, algoritmii de criptare sau motoarele AI conectate la rețele 5G sunt penetrate sau compromise, este o problemă pentru operatorii și utilizatorii 5G. Securitatea eficientă într-o lume 5G necesită ca fiecare participant din lanțul valoric să-și joace rolul. Acesta este motivul pentru care propunem o abordare de încredere zero susținută de „rezistența prin proiectare” - punând securitatea cibernetică în centrul fiecărei implementări 5G.
Un material semnat de Mircea Bozga, Partener PwC România
Citiți continuarea articolului peblogul PwC România.
Informații utile pentru companii și angajați privind implicațiile pandemiei COVID-19 găsiți pe PwC Crisis Center.
