Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
​Articol susținut de PwC România

Sistemul Informatic de Compensare este și rămâne opțional pentru societățile private însă, odată ales a fi utilizat, regulile sale sunt obligatorii

de Dan Dascălu, Alexandra Iacob     PwC România
Vineri, 12 februarie 2021, 9:27 Blogul PwC Romania


Dan Dascălu, Alexandra Iacob
Foto: PwC România
​​Începutul de an aduce în atenția agenților economici și discuția asupra măsurii în care compensările de creanțe se pot efectua doar prin intermediul Sistemului Informatic de Compensare (SIC), anul acesta într-o manieră diferită față de cei anteriori. Dacă în alți ani aceste discuții se purtau de regulă în exercițiul uzual al confirmărilor de solduri în derulare cu partenerii lor comerciali, în actualul context nevoia de lichidități este mai stringentă și întrebarea mai presantă.

Autoritățile au confirmat spre finalul anului trecut că procedura de compensare convențională prin SIC a datoriilor reciproce ale agenților economici cu capital integral privat rămâne facultativă. Cum această informație se pare că nu a fost pe deplin procesată în practică, sunt destul de mulți agenți economici care ridică întrebări. Evidențiem în continuare, sumar, particularitățile acestui sistem de compensare.

Principalele particularități juridice aferente operațiunilor de compensație convenționale realizate prin SIC

Odată cu intrarea în vigoare a noilor norme metodologice aprobate prin HG 773/2019 la sfârșitul anului 2019, a fost instituită expres, pe de-o parte, obligația companiilor în care statul român are o participare de a realiza operațiunile de compensație prin înregistrarea în "Registrul electronic de evidenţă a operaţiunilor de compensare" gestionat de Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Buşteni - Sucursala Bucureşti (CPPI). Ordinul de compensare generat de sistemul informatic de compensare (SIC) constituie, conform reglementării secundare, document justificativ de înregistrare în contabilitate a stingerii creanţelor şi a datoriilor care au făcut obiectul compensării şi se ataşează, ca atare, la nota contabilă.

Pe de altă parte, noile norme prevăd că persoanele juridice private pot opta pentru efectuarea compensărilor folosind acest nou sistem, iar în situația în care optează în acest sens, acestea au obligaţia de a-și crea un cont de utilizator și de a deține o semnătură electronică calificată în vederea efectuării operațiunilor de compensare. Agenții economici au, totodată, obligația de a actualiza situaţia facturilor, în maximum o zi lucrătoare de la momentul oricărei modificări survenite și de a furniza datele corecte către CPPI, în caz contrar putând fi atrasă răspunderea civilă şi penală, potrivit legii.

Astfel, în deplină conformitate cu legea în a cărei aplicare au fost edictate, noile norme detaliază sfera de aplicare a obligației de aplicare a procedurilor de compensare prin SIC, păstrând delimitarea dintre persoanele juridice în care statul român are o participare (și care sunt obligate să parcurgă aceste proceduri) și persoanele juridice cu capital integral privat care au dreptul să-și exercite opțiunea de a alege să se înregistreze la CPPI și să utilizeze această procedură reglementată de lege pentru a efectua o compensație convențională.

Deci, societățile cu capital privat sunt pe deplin îndreptățite să aprecieze în ce măsura este oportună utilizarea SIC pentru operarea compensațiilor convenționale, iar odată aleasă această opțiune, acestea trebuie, în mod firesc, să se supună rigorilor și procedurilor instituite prin OUG 77/1999 și HG 773/2019.

În schimb, incidența sancțiunilor prevăzute de lege în caz de încălcare de către persoanele private a acestor reglementări, ca urmare a înregimentării lor voluntare în acest sistem de compensare nu are cum să transforme în niciun fel dreptul acestora de a opta într-o obligație de a urma procedura compensării prin SIC. Dimpotrivă, eventualele sancțiuni reprezintă doar consecința directă și nemijlocită a opțiunii prevăzute de lege, exercitate de acestea, de a accepta incidența reglementărilor specifice prin alegerea acestei modalități de compensație, denumit în mod criticabil de reglementările legale ca fiind o ”compensare cu facturi” (art.2 alin.2 din norma secundară), ca și cum facturile ar face obiectul compensației, iar nu creanțele pe care acestea le reflectă în cuprinsul lor atunci când sunt emise pentru rațiuni de ordin contabil-fiscal.

Citește mai mult pe blogul PwC România

Articol semnat de Dan Dascălu, Partener Coordonator Litigii D&B David și Baias și Alexandra Iacob, Avocat D&B David și Baias

Articol susținut de PwC România






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














1487 vizualizari


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by