Companiile traversează o perioadă de eforturi intense și transformări pentru a face tranziția către modele de operare responsabile, prin conformarea cu noile cerințe de raportare non- financiară - ESG (mediu, sustenabilitate și guvernanță). PwC România a organizat miercuri, 15 iunie, conferința ”Strategia de sustenabilitate și importanța raportării ESG”. Evenimentul a fost moderat de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, Monica Movileanu, Partener și Leader ESG PwC România, Ana Maria Butucaru Partener servicii financiare, Anda Rojanschi și Ana Maria Iordache, Parteneri D&B David și Baias.
Invitații conferinței din partea autorităților și a mediului de afaceri au fost: László Borbély, consilier de stat Guvernul României - Departamentul de Dezvoltare Durabilă, Remus Danilă, PR&IR officer Bursa de Valori București (BVB), Monica Avram, director adjunct, Ministerul Finanțelor, Luminița Tatarici, senior economist Banca Națională a României, Alin Vișan, Head of Legal, Maspex, Zuzanna Kurek, Investor Relations Manager, One Properties, Claudia Ivan, Sustainability Manager, Rewe, Cătălina Roman, Head of Stakeholders Affairs, Unicredit, Magdalena Stoian, Project Manager Sustainability, OMV Petrom.
Urmărește înregistrarea evenimentului aici:
Principalele declarații:
Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România
Avem un plan național de dezvoltare durabilă aprobat, dar problema este în implementare și în rigurozitatea cu care se vor parcurge pașii. Atâta vreme cât la nivel de țară există o direcție care e menținută și un cap compas care e constant indiferent de schimbările politice, cred că și mediul privat se ajustează destul de repede.
Dacă în trecut presiunea asupra companiilor sau guvernelor era din partea activiștilor de mediu, acum este din ce în ce mai mult din partea publicului larg. Și într-adevăr, companiile care nu vor avea o strategie durabilă vor avea de pierdut pe termen lung.
Laszlo Borbely, Consilier de stat Guvern - Departamentul Dezvoltare Durabilă
Avem un proiect mic în PNRR de 15 milioane euro pentru un centru de excelență de dezvoltare durabilă și administrație publică, care va fi o structură mica, dar care pe baza unei legi va atrage expertiză, studii, analize, proiecte europene. Deja avem o concepție cum vom atrage bani până în 2027. Suntem parteneri cu consiliul rectorilor, avem nouă universități partenere, avem o nouă meserie în România: expert în dezvoltare durabilă. Primii 160 acum termină primul curs postuniversitar Și avem ambiția prin acest proiect PNRR să avem 2.000 de experți în dezvoltare durabilă până în 2026. O altă componentă va fi o platformă ”one stop shop” pentru care avem deja serverul, un fel de memorie instituțională a dezvoltării durabile.
Cred că, din păcate, va fi o criză alimentară și trebuie să ne pregătim, dar din punct de vedere al conceptelor (durabile e.g.) vom merge mai departe. Trebuie să facem tot ce e posibil în România sa reducem emisiile.
Monica Movileanu, Partener și Leader ESG PwC România
Din 2021, Comisia Europeană a inițiat o nouă directivă a sustenabilității care vine cu schimbări majore, prin prisma sferei de aplicabilitate, nu doar pentru companiile mari sau cele listate, ci și alte companii mici și mijlocii. Vorbim despre auditare și de un raport de sustenabilitate după niște standarde reglementate.
Monica Avram, Director Adjunct Ministerul Finanțelor
Noua directiva vrea să corecteze neajunsurile din practica de până acum, prin raportarea pe anumiți indicatori cuprinși în standardele de raportare care vor fi aprobate de CE prin acte delegate.
În ceea ce privește auditarea, se va trece de la o simplă verificare a raportării cum este acum la opinii ale auditorilor pe criterii de sustenabilitate despre întocmirea acestor raportări. Ministerul va transpune directiva, dar momentan încercăm să reprezentăm în grupurile de lucru interesele tuturor.
În ceea ce privește regulamentul de taxonomie, ministerul l-a implementat parțial și a reglementat acești indicatori doar pentru operatorii economici din aria lui de reglementare. Aceștia trebuie să prezinte în declarația lor de sustenabilitate măsura în care activitățile calificate drept durabile au impact asupra mediului.
Remus Dănilă, PR & IR Officer Bursa de Valori București
Investitorii instituționali includ indicatorii ESG în deciziile de investiții și au nevoie de niște indici cantitativi care să-i ajute să-și ajusteze portofoliul. Când am lansat proiectul, emitenții români de la BVB nu beneficiau deloc de acoperire din punct de vedere al ratingurilor ESG și erau dezavantajați în raport cu alte companii de pe piețele internaționale în fața investitorilor. Suntem în al treilea exercițiu de ratinguri și vedem o îmbunătățire semnificativă a ratingurilor, multe companii au făcut eforturi pentru îmbunătățirea acestor indicatori.
Luminița Tatarici, Senior Economist BNR
Din perspectiva noastră, vedem o foarte mare oportunitate din această tranziție la o economie verde, incluzivă, cu emisii reduse de carbon. Potențialul de proiecte care pot fi implementate la nivel public și privat în perioada ce urmează s-ar ridica la 60 miliarde euro. Sunt proiecte care pot fi implementate cu fonduri europene și cu potențial de amplificare, cu beneficii din perspectiva creșterii economice, de noi angajați.
Vom dezvolta un chestionar pentru companiile nefinanciare, îl vom adresa către 11.000 de companii, în care încercăm să-i ghidăm în evaluarea internă a ce înseamnă riscul climatic, care ar fi impactul și cum pot să-și calculeze propriile emisii. Vedem o oportunitate pentru aceste companii pentru a avea acces la finanțare. Instituțiile de credit încep să-și schimbe strategia de creditare și sunt anumite sectoare care chiar dacă nu sunt acum eliminate de la creditare, aceasta va fi direcția. Vor fi anumite sectoare care implică riscuri reputaționale pentru instituțiile financiare care nu vor mai fi creditate, astfel că există nevoia de un indiciu din partea companiilor că au strategie de decarbonizare.
Vedem beneficii pentru accesul la creditare verde, depinde de monitorizarea sumelor atrase, discutam de riscul de greenwashing. Probabil că pe viitor trebuie sa fie complementat și cu alte criterii: urmărirea alocării sumelor respective pentru activitățile pentru care s-au solicitat.
Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
Regulamentul de taxonomie este un ”game changer” pentru tot ceea ce înseamnă evaluarea sustenabilității unei activități economice și se adresează în primul rând instituțiilor financiare. Acum un an, s-a elaborat raportul CNSM care a trasat niște recomandări ASF și BNR care vizau acțiunile sustenabile. Urmare a acestui raport, BNR a solicitat băncilor ca până la 30 iunie 2022 să depună o serie de raportări cu privire la finanțările verzi.
Citește mai multe pe Blogul PwC România.
