Anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, în luna decembrie va fi pusă în discuție analiza Băncii Mondiale privind revizuirea cadrului fiscal, nicio companie nu va mai fi supusă inspecției fiscale fără analiză de risc și notificare în prealabil, reașezarea contribuabililor mijlocii în funcție de evoluția businessului, raportul final despre microîntreprinderi, taxe locale și ordonanța 16, după modificările din parlament și inspecția marilor contribuabili ”la cafea” sunt concluziile celei de-a patra conferințe ”PNRR Investiții pentru economia viitorului. Reforma Fiscală”, organizată de PwC România.
Urmărește mai jos înregistrarea evenimentului:
Toate aceste subiecte au fost discutate de Ovidiu Lucian Heiuș, președinte Agenția Națională de Administrare Fiscală, Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice, Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, Ionuț Simion, Partener PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.
Reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal sunt asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu scopul de a moderniza sistemului fiscal și a crește eficiența colectării impozitelor și taxelor la bugetul de stat.
Principalele declarații:
Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România
Este foarte important că acest plan își propune să elimine din legislația fiscală distorsiunile sau lacunele care au apărut în legislația noastră pe parcursul ultimilor ani și să îmbunătățească cu 2.5 puncte procentuale colectarea taxelor și impozitelor. La acest moment colectarea suferă, deși am văzut câteva semnale pozitive: vorbeam anul trecut de 26,9% colectare la nivelul produsului intern brut, iar anul acesta, la luna septembrie vedem aproape un punct procentual în plus, 27,7% privind creșterea colectării taxelor și impozitelor.
Când vorbim de reglarea cadrului fiscal, PNRR se referă în principal la impozit pe profit, pe venit, contribuții de asigurări sociale și zone din legislația privind TVA.
PNRR reprezintă lumina de la capătul tunelului, pentru că ne așteptăm să nu mai fie modificări ale legislației fiscale peste noapte și acest plan pe care îl avem să fie transparent și predictibil.
Ovidiu Lucian Heiuș, președinte Agenția Națională de Administrare Fiscală
Întreaga administrație românească ar trebui să se modernizeze, pentru că nu trebuie doar noi, ANAF, ca instituție să facem niște pași importanți înainte, ci toate celelalte instituții cu care noi colaborăm și cu care contribuabilul intră în contact să țină pasul cu această modernizare. Dacă nu reușim și pierdem și acest tren avem șanse mici să ajungem acolo unde ne dorim.
Pentru 2022, tot ce a însemnat ținte și jaloane în PNRR a fost atins. Marea provocarea va fi anul viitor când va începe implementarea și finalizarea caietelor de sarcini și trecerea la faza de licitație a diverselor proiecte majore pe care noi le avem. Finalul trebuie să ducă la niște lucruri concrete: 2.5 puncte procentuale creștere a veniturilor fiscale în PIB la sfârșitul anului 2025, față de 2019 (...) decalajul fiscal la TVA trebuie redus cu 5 puncte procentuale până în trimestrul doi din 2026. Aceste sunt țintele cuantificabile, dar noi ne dorim să ajungem la o eficientizare ridicată a colectării. La ANAF și Ministerul de Finanțe încercăm să construim și să finalizăm până în 2026 întreg procesul de modernizare a ANAF.
Din ce discutăm noi la nivelul ministerului și agenției, anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OUG 16 nu au dus la creșterea taxelor și impozitelor principale, au fost multe ajustări, multe lucruri puse pe un făgaș poate normal, aici vorbim de cotele reduse de TVA unde existau niște discrepanțe. În 2023 nu se va mai face nici măcar o ajustare și este normal acest lucru.
Niciun contribuabil nu mai trebuie să fie prins într-o inspecție fiscală fără ca analiza de risc să fie făcută, nu bine, cine foarte bine, fără ca, confirmarea a ceea ce scrie în fișa de analiză de risc să se regăsească și în realitatea de pe teren. Este unul din lucrurile pe care vrem să le atingem în momentul în care vom reuși să introducem acest management integrat al riscurilor. Nimeni să nu mai fie prins în programul de inspecție fiscală fără un risc clar determinat și identificat (...) și să încercăm să așezăm fiecare contribuabil pe o scară, în funcție de riscul pe care noi îl identificăm.
Îmi doresc ca numărul inspecțiilor să fie din ce în ce mai mic, pentru că și resursa noastră la ANAF este limitată și este păcat să-ți irosești resursele constatând că de fapt multe lucruri care apar în analiza de risc pot fi rezolvate printr-o apropiere a discuției cu contribuabilul. (...) Prin acest mecanism ne dorim ca relația cu contribuabilii să fie cât mai activă, să-și corecteze ce au de corectat și să nu mai ajungem la inspecții fiscale efectiv. O să facem și acea împărțire pe riscuri ridicat, mediu sau scăzut. Încadrarea în clasa de risc nu va fi publică, o va ști doar fiscul și contribuabilul respectiv. Ne dorim să fie cât mai clară, transparentă și să nu existe modificări frecvente.
Lucrez la un ordin de președinte de reașezare a contribuabililor mijlocii, și să stabilim o perioadă de timp la care să se facă această reașezare a contribuabililor în funcție de business-ul pe care îl au, probabil vom merge din doi în doi ani.
Termenele din PNRR vor fi respectate cu strictețe și la final, în anul 2025, am mari speranțe ca modernizarea ANAF să ajungă acolo unde ne dorim cu toții.
În SAF-T sunt 3.075 de declarații depuse - D406, controale nu am făcut încă și cel puțin anul acesta nu vom face. SAF-T este un pas mare pe care îl va face ANAF, pentru a ajunge la o administrare cât mai performantă, corectă și în favoarea contribuabililor.
SAF-T va fi o mare provocare pentru noi anul viitor, când vor începe depunerea contribuabilii mijlocii.
Viziunea mea asupra ANAF nu înseamnă număr de amenzi și număr de dosare penale făcute, (...) mă interesează creșterea conformării voluntare la declarare și plată, asta trebuie să fie viziunea corectă a fiscului. Cel care va face o infracțiune trebuie să fie tratat ca atare, să fie încadrat în funcție de gravitatea ei, nu de dragul de a bifa ceva.
Astăzi discutăm doar pe niște foi, avem viziune, avem proiecte, avem finanțare, dar marea provocare va fi ca aceste mecanisme să fie funcționale în 2026. Aici mi-e frica cea mai mare, din cauza legii achizițiilor publice, din cauza erorilor pe care nu le poți estima la început, poți să ajungi să te blochezi sau să ai mari probleme în implementare.
Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice
PNRR îl văd ca pe un mijloc, nu ca pe un obiectiv, reprezintă bani plătiți de contribuabilii europeni care să ne ajute pe noi să construim o economie mai modernă și mai pregătită pentru viitor. PNRR ne oferă bani gratuiți - granturi - care să ne ajute să fim mai performanți din perspectivă economică și, mai mult, ne asigură o finanțare în condiții foarte bune.
Noi nu ne-am asumat, cel puțin în componenta noastră (fiscalitate), obiective de acțiuni, ci de rezultat, și anume 3% venituri din PIB și am negociat cu Comisia o flexibilitate mai mare pentru a ne atinge aceste obiective. Avem la dispoziție 378 milioane euro, toți granturi, iar pentru mai mult de jumătate din această sumă ne-am îndeplinit jaloanele.
În ciuda problemelor din jurul nostru, Covid, criză energetică, război, avem o oportunitate foarte mare pentru România și am avut rezultate bune: am primit invitația de aderare la OECD, un proces care abia a început și pe care ni-l dorim să fie cât mai scurt, asumare 2 ani și jumătate. Dacă lucrurile se așează cum trebuie o să avem și intrarea în spațiul Schengen. Toate acestea ne oferă o perspectivă bună, că în ciuda lucrurilor rele care se întâmplă în jur, avem un potențial bun.
Am încheiat un contract cu Banca Mondială, se lucrează bine, suntem în grafic, am extins si mai mult secțiunea legată de scopul analizei, inclusiv pe TVA. Raportul care va fi emis la finalul anului îl privesc ca pe unul intermediar, pentru că ne dorim ca Banca Mondială să rămână alături de noi până la finalizarea PNRR.
Noi suntem acum, anul acesta, în grafic și din perspectiva modificărilor legislative, unele nu sunt încă confirmate în parlament, însă obiectivele noastre pentru 2023 sunt atinse, deci nu avem perspectiva unor modificări bruște.
În principiu facilitățile ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, ceea ce noi nu am făcut până acum în legislația românească, astfel că orice facilitate pe care statul o dă devine regulă generală. Nu mai poți să aduci în discuție utilitatea facilității, efectele facilității, dacă se susține sau nu în continuare. Ăsta ar trebui să fie un obiectiv în sine, să stabilim de la început o durată, asta oferă o stabilitate și din perspectiva statului și din perspectiva contribuabilului.
Cu privire la microcompanii, avem niște măsuri împărțite, principala problemă nefiind un obiectiv bugetar, în a atrage mai mulți bani, ci mai degrabă de a aduce un echilibru între jucătorii din piață. La un milion de euro nu mai e o firmă chiar la început.
Cu Banca Mondială facem niște sisteme de modelare economică (...) să înțelegem bine ce s-a întâmplat sau se va întâmpla dacă luăm o măsură sau alta.
Referitor la facilitățile pentru construcții, atâta timp cât obiectivul de rezultat este menținut și suntem capabili să compensăm pierderile la bugetul de stat cu aceste extinderi, suntem ok. Din informațiile pe care le avem noi, intenția este să ne ținem de calendar, în sensul în care ea este dată până în 2028, a fost agreată o ajustare prin care 30.000 plafonul maximal a devenit 10.000, și cred că suntem pe drumul cel bun de eliminare graduală.
Articol susținut de PwC România
