O serie de acte normative au fost promulgate atât la nivel european, cât și la nivel național cu scopul de a încuraja producția de energie din surse regenerabile și în particular dezvoltarea de mijloace de producție specifice, precum parcurile fotovoltaice sau eoliene. Aceste acte normative au fost elaborate pentru a atinge obiectivele politicii europene în sectorul energetic, în linie cu tratatele internaționale și cu eforturile globale, de a realiza tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
În România, un pas important pentru încurajarea producției de energie din surse regenerabile a fost facilitarea procesului de autorizare a construirii de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane cu destinație agricolă.
Astfel, prin Legea nr. 254/2022 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, legiuitorul a permis realizarea de proiecte de generare a energiei regenerabile pe terenuri extravilane agricole cu o suprafață de până la 50 de hectare, dacă terenul se încadrează în clasa de fertilitate III, IV sau V. Modificarea a fost de natură să stârnească o serie de controverse practice cu privire la necesitatea obținerii sau nu a unui Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru construirea unor astfel de proiecte.
În sprijinul clarificării modificărilor mai sus menționate, în ianuarie 2023, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a fost modificată prin Legea nr. 21/2023 care stabilește că pentru obiectivele de investiții specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile amplasate pe terenurile agricole de până la 50 ha, situate în extravilan, aflate în clasa de fertilitate III - V, a prevăzut că emiterea autorizației de construire nu mai este condiționată de elaborarea și aprobarea în prealabil a documentației de amenajare a teritoriului/urbanism.
Prin urmare, pentru proiectele destinate producerii de energie din surse regenerabilă amplasate pe terenuri agricole extravilane de până la 50 ha nu mai este necesară obținerea documentației PUZ.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol semnat de Georgiana Bălan, Avocat senior coordonator, D&B David și Baias și Diana-Beatrice Bortaș, Avocat junior
Articol susținut de PwC România
