Pe lângă impozitul pe profit de 16%, din 2024, vor intra în vigoare impozitul minim pe cifra de afaceri, precum și impozitul minim global de 15%, iar companiile trebuie să fie foarte atente și să calculeze pentru plata cărui impozit se califică. Impozitul minim global pe profit de 15% este o măsură a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) la nivel global, care își propune să asigure astfel un nivel minim global de impozitare a grupurilor multinaționale de întreprinderi și a marilor grupuri naționale. În UE, acest impozit este reglementat de o directivă, care a fost deja transpusă într-un proiect de lege de către Ministerul Finanțelor și se află acum în proces legislativ de adoptare în parlament.

Andreea Mitiriță, Florin RizeaFoto: PwC România

Grupurile multinaționale, precum și marile grupuri naționale care îndeplinesc anumite condiții ale legii vor plăti o cotă de impozit pe profit de minim 15%. Aparent, întreprinderile din România nu sunt vizate de acest impozit minim din moment ce cota standard a impozitului pe profit local este de 16%. În fapt, diferitele ajustări care ar trebui efectuate pot duce la o cotă efectivă de impozitare sub acest prag de 16%.

Pentru impozitul pe profit regulile de calcul rămân aceleași. Tot de anul viitor companiile din România care îndeplinesc unele criterii privind mărimea cifrei de afaceri vor datora acest impozit de 1%, dacă suma nominală este mai mare decât cea rezultată din calculul impozitului pe profit.

În noul episod PwC Romania Tax Talks, Andreea Mitiriță, Partener PwC România, și Florin Rizea, Senior Manager au discutat despre aplicarea acestor impozite și implicațiile pentru companiile vizate de noile reguli, care, pe lângă efortul financiar suplimentar, se vor confrunta și cu efortul de implementare a acestor prevederi care nu sunt deloc simple.

Urmăriți episodul 3 al PwC Tax Talks:

Principalele declarații

În România, pe lângă impozitul pe profit, cel clasic, de anul viitor vom avea și un impozit pe cifra de afaceri și impozitul minim global. Deci deja trei taxe, teoretic, pe aceleași baze, mai puțin sau mai mult.

Faptul că în România avem o cotă de impozitare de 16% nu ne salvează automat. Companiile la nivel local trebuie să-și facă un assessment, o analiză, dacă sunt cumva influențate de acest impozit. Și, evident, apoi trebuie urmărită cumva corelarea ce se întâmplă la nivel de grup cu ce se întâmplă la nivel local.

Astfel, fiind un impozit nou cu reguli de calcul foarte complexe, companiile din România vor trebui sa aloce resurse pentru înțelegerea acestor reguli, să comunice cu grupul pentru a stabili responsabilitățile și a obține informațiile relevante și estimeze costurile cu eventuale impozite suplimentare pe care să le reflecte în diverse raportări financiare de grup. Specific, dacă o companie din România face parte dintr-un astfel de grup, conform draftului de legislație aceasta companie va trebui să facă calculul.

Deși pare că este un moment îndepărtat, în realitate deja din trimestrul unu din 2024 companiile care ar fi sub incidența acestui impozit trebuie să înceapă să se pregătească și chiar să-și înregistreze anumite sume în situațiile financiare.

Cui se aplică? Se aplică grupurilor de companii care au venituri consolidate mai mari de 750 de milioane de euro. În jurisdicțiile în care cota efectivă de impozitare este mai mică de 15% vor trebui să plătească un un impozit suplimentar până la acest plafon de 15%. Pentru companiile din România care fac parte dintr-un grup multinațional sau un grup local de dimensiunea aceasta, vor fi anumite implicații în vederea calculării, determinării și, eventual, raportării și plății.

Directiva le dă dreptul statelor membre să impună un impozit local suplimentar. Și atunci companiile din România vor trebui să știe cum se calculează acest impozit local, pentru că ele vor trebui să îl declare până la urmă și să îl plătească în eventualitatea în care sunt sub acest plafon de 15%.

În România avem momentan un draft al acestei legislații care tocmai a fost aprobat de Senat acum câteva zile și din punct de vedere al parcursului legislativ, va trebui aprobat de Camera Deputaților și apoi promulgat de președinte pentru a fi publicat în Monitorul Oficial. Ne așteptăm ca tot acest proces să se încheie până la finalul anului acestuia.

Din discuțiile informale cu reprezentanții Ministerului Finanțelor care fac parte din grupul de lucru ce s a ocupat cu transpunerea Directivei în legislația noastră domestică, înțelegem informal că impozitul acesta minim pe cifra de afaceri va fi luat în considerare.

Articol semnat de Andreea Mitiriță, Partener PwC România și Florin Rizea, Senior Manager.

Articol susținut de PwC România