Efectele schimbărilor climatice și creșterea transparenței privind lanțurile de aprovizionare, diversitatea, echitatea sau incluziunea au dus la schimbarea cerințelor clienților și angajaților, la precauția investitorilor, precum și la creșterea semnificativă a nivelului de legiferare în domeniul sustenabilității, pe fondul tratatelor europene și internaționale, cum ar fi Pactul verde european (Green Deal) sau Acordul de la Paris. Cu alte cuvinte, companiile se confruntă cu presiuni imense pentru a acționa în domeniul sustenabilității și de a se conforma unor reglementări din ce în ce mai stricte. Cu toate acestea, pare că în substanța se realizează încă puțin în îndeplinirea criteriilor ESG. Poate fi vorba despre un decalaj între intenții și realitate?
Este evident că afacerile sustenabile nu sunt importante doar pentru planetă și societate, sustenabilitatea creează valoare și îmbunătățește reputația unei companii, asigurând profitabilitatea pe termen lung. Însă dezvoltarea unei afaceri sustenabile necesită adesea compromisuri dificile: investitorii văd beneficiile acțiunii, dar nu sunt dispuși să accepte randamente mai mici, iar clienții îndeamnă companiile să se schimbe, dar nu vor să renunțe la confort și la prețuri mici.
Ca urmare, companiile și investitorii trebuie să găsească echilibrul corect între cerințele de performanță pe termen scurt și acțiunile necesare pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. Pentru a face acest lucru este nevoie de patru pași: stabilirea obiectivelor de sustenabilitate, cu îndeplinirea cerințelor legale și de reglementare, crearea unei viziuni proprii în jurul acțiunilor ESG, construirea încrederii în rândul părților interesate prin raportare transparentă și indicatori relevanți și investiții în tehnologii cu impact asupra schimbărilor climatice.
Deși este o provocare să te angajezi cu adevărat în domeniul sustenabilității, apar oportunități enorme, de la potențialul de a câștiga piețe emergente (sau încă necunoscute) până la atragerea clienților, angajaților și investitorilor. Liderii trebuie să comunice mai bine de ce prioritizarea sustenabilității este o necesitate pentru competitivitatea pe termen lung pentru companie.
Apetitul companiilor pentru a investi în astfel de strategii este în creștere, iar abordarea pe care investitorii o adoptă față de ESG devine mai sofisticată pe măsură ce înțelegerea lor se aprofundează și autoritățile de reglementare își intensifică controlul asupra datelor și informațiilor care stau la baza strategiilor ESG.
Prin urmare, toate companiile se confruntă cu o provocare majoră: cum să navigheze printre strategii și reglementări și să construiască un model de afaceri durabil pentru o nouă eră a investițiilor axate pe ESG.
Realizarea acestui obiectiv va însemna luarea unor decizii strategice pe termen lung, o raportare transparentă care să reflecte provocările cu care se confruntă companiile în materie de gestionare a obiectivelor ESG și prezentarea în mod clar a unei foi de parcurs pentru îndeplinirea angajamentelor de sustenabilitate ale companiilor. Mai mult, dezvoltarea unei strategii de sustenabilitate merge dincolo de simpla reducere a emisiilor de carbon și de obiectivul de a atinge un nivel net zero, implicând elemente sociale, cum ar fi diversitatea, echitatea și incluziunea, bunăstarea angajaților, responsabilitatea socială și lanțurile de aprovizionare etice, dar și o bună guvernanță corporativă și asumarea unor responsabilități clare în direcția unui business sustenabil.
Directorii executivi vor trebui astfel să integreze sustenabilitatea în strategia de afaceri globală și în deciziile operaționale și în același timp să își stabilească KPI măsurabili în această direcție pe care să-i monitorizeze și să îi implementeze în concret.
Mai mult, raportarea implicațiilor strategice și financiare ale sustenabilității vor deveni obligatorii odată cu noile standarde de raportare stabilite de Uniunea Europeană, în special de către Directiva CSRD. Publicată în decembrie 2022, începând cu anul fiscal 2024, directiva se aplică pentru aproximativ 50.000 societăți listate în UE sau care au operațiuni semnificative în UE, indiferent de locul în care își au sediul, cărora le impune să raporteze mai multe informații despre performanța lor în materie de sustenabilitate decât orice alt act normativ de până acum. Iar aceste reglementări sunt sprijinite de investitori pentru că vor duce la o raportare mai coerentă și consecventă privind sustenabilitatea.
Investitorii vor să dispună de date mai solide și mai fiabile pentru a înțelege modul în care gestionarea riscurilor și a oportunităților afectează ipotezele care stau la baza situațiilor financiare. Aceștia sunt în general de acord cu faptul că ESG ar trebui să fie integrată direct în strategia companiilor și că ar trebui să fie avute în vedere chiar și creșteri de costuri investiționale pentru a aborda aspectele relevante pentru activitatea lor.
Potrivit celui mai recent raport PwC Global Investors Survey 2023, pentru a lua decizii, investitorii apelează la informații provenite din diverse surse, documente sau rapoarte realizate de companii sau de terți. Sondajul PwC arată, însă, că unele dintre aceste surse pot prezenta mai multă încredere decât altele. Situațiile financiare, care au un grad mai ridicat de standardizare și de integrare în fluxul oficial sunt între cele mai folosite, în schimb, cele privind dezvoltarea durabilă se numără printre cele mai puțin credibile surse de informații publicate de companii. 94% dintre investitori consideră că rapoartele corporative privind performanța în materie de sustenabilitate conțin cel puțin unele afirmații care nu pot fi evaluate obiectiv sau nu se susțin, ceea ce reprezintă o creștere față de anul trecut.
Pentru a fi relevantă, raportarea trebuie să fie transparentă, să reflecte provocările cu care se confruntă companiile și să prezinte în mod clar strategia pentru îndeplinirea angajamentelor de sustenabilitate. Dincolo de interesul lor pentru raportarea care reflectă modul în care sustenabilitatea afectează performanța financiară (raportare outside-in), 75% dintre investitori au dorit să afle care este impactul pe care o companie îl are asupra mediului sau societății (raportare inside-out), o creștere importantă față de 60% în 2022. Și în acest caz evaluarea este complexă și va cere multă atenție din partea liderilor companiilor.
Reglementările de la nivel european sau global vor însemna un efort mare pentru companii, de colectare a datelor din care să rezulte indicatorii de sustenabilitate specifici activității și chiar identificarea sau construirea de noi sisteme de raportare care să se apropie de gradul de încredere pe care îl vedem în cazul situațiilor financiare.
Cu toate acestea, companiile care reușesc să facă acest lucru este de așteptat să aibe un avantaj - 69% dintre respondenții incluși în studiu au declarat că ar spori nivelul de investiții în companiile care gestionează cu succes aspectele de sustenabilitate relevante pentru performanța și perspectivele afacerii. Aproape la fel de mulți (67%) au declarat că ar crește nivelul de investiții în companiile care își schimbă comportamentul de afaceri pentru a avea un impact benefic asupra societății sau a mediului.
Reducerea oportunităților de investiții și finanțare, de încheiere cu succes a unei tranzacții, pierderea clienților sau chiar cazuri de răspundere la nivelul conducerii societății sunt doar câteva dintre riscurile cu care s-ar putea confrunta companiile în lipsa unei strategii adecvate în domeniul ESG.
În concluzie, este imperativ pentru directorii companiilor să acorde o atenție deosebită stabilirii și monitorizării strategiei de sustenabilitate. Ei sunt cei care trebuie să își asume responsabilitatea pentru implementarea factorilor de mediu, sociali și de guvernare. În contextul cerințelor de business ale viitorului, devine evident că profitul nu mai este singurul indicator relevant pentru menținerea competitivității în piață. Abordarea sustenabilității nu doar că reflectă angajamentul etic al unei companii, ci devine tot mai crucială pentru a răspunde la așteptările tot mai ridicate ale consumatorilor, investitorilor și forței de muncă. Astfel, directorii care adoptă și implementează o strategie de sustenabilitate solidă și un nivel ridicat de transparență prin raportări ESG corecte, vor poziționa cu succes companiile în fața provocărilor viitorului și vor contribui la o dezvoltare durabilă și responsabilă în peisajul economic.
Acest articol face parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine” care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Articolele anterioare din serie pot fi citite aici.
Articol semnat de Monica Movileanu, Partener PwC România, Sorin Petre, Partener PwC România și Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias
Articol susținut de PwC România
