​Uniunea Salvați România a lansat un proiect legislativ privind acordarea unor facilități fiscale pentru investitorii și companiile din sectorul petrochimiei. Potrivit expunerii de motive, industria petrochimică a scăzut foarte mult în ultimii ani și este nevoie de relansarea ei, mai ales în condițiile în care ar putea absorbi o cotă însemnată din cantitatea de gaze naturale din Marea Neagră. Una dintre măsurile propuse este reducerea impozitului de la 16 la 10% pentru profituri de 10 milioane de lei pentru societățile care au venituri din petrochimie. Vezi ce mai prevede proiectul legislativ.

Un combinat petrochimicFoto: Wikimedia Commons

Principalele prevederi

  • Reducerea impozitului de la 16 la 10% pentru profituri de 10 milioane de lei pentru societățile care venituri din petrochimie
  • Deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități pentru a încuraja investițiile în mijloace fixe performante
  • Amortizare accelerata pentru investițiile în cercetare-dezvoltare
  • Recuperarea pierderilor fiscale în 10 ani consecutivi, în loc de 7 cum este prevăzut actualmente în codul fiscal
  • Scutirea de la plata impozitului pe salarii, facilitatea regăsită și în sectorul IT, ceea ce a permis o dezvoltare importantă a acestei industrii
  • Scutirea de la impozitare a sumelor primite pentru acoperirea cheltuielilor de relocare în interesul serviciului, facilitate pentru a-i aduce pe oameni în zonele unde se dezvoltă această activitate, din țară sau din afară

Proiectul vizează modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal. Inițiatoarea proiectului este deputata USR Cristina Prună, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.

"În ciuda potențialului său, România a cunoscut un regres în acest domeniu, deși, o dezvoltare durabilă a economiei și o îmbunătățire a standardului de viață nu se pot realiza fără a stimula industria petrochimică – un domeniu în care am ajuns să importăm produse chimice chiar dacă, pentru unele, materia primă este produsă în România. Numai în 2016 am importat mărfuri și produse petrochimice în valoare de 8 miliarde de euro, în timp ce exporturile s-au situat la 2 miliarde de euro", se arată într-un comunicat al USR.

„România, o țară cu o tradiție bogată în domeniul petrochimic, a ajuns importator net de produse de profil într-o perioadă în care această industrie va cunoaște un boom economic spectaculos la nivel european în cadrul tranziției energetice. Cred că e de datoria noastră să apărăm acest sector deoarece potențialul de creștere este enorm. Acest proiect de lege vine cu o serie de facilități fiscale pentru companii și forța de muncă specializată din domeniu pentru a încuraja investițiile în petrochimie, ceea ce va avea reverberații și în domeniile conexe (îngrășăminte, producția de baterii, construcții sau electromobilitate). Avem la dispoziție o cantitate foarte mare de gaze în Marea Neagră, dar și rezerve onshore descoperite recent, care ar putea fi valorificate superior în țară.”, a declarat deputatul USR Cristina Prună.

Potrivit expunerii de motive, în România, gazele naturale sunt folosite în sectorul producției de energie electrică, pentru sectorul industrial (chimie și petrochimie), în sectorul transporturilor și pentru consumul casnic (gătit, încălzire, răcire). Raportat la anul 2017, conform datelor ANRE, consumul total de gaze naturale a fost de 12 miliarde de metri cubi, într-o scădere accentuată începând din anii 1990, de la un consum de 30 de miliarde de metri cubi (o treime fiind asigurată prin importuri).

În prezent, ponderea cea mai mare din cantitatea de gaze naturale consumată este asigurată din producția internă, cea mai mare parte ducându-se spre consumul casnic (cca. 30% în anul 2017). O cantitate însemnată de gaz natural mai este folosită de producătorii de energie termică și electrică (cca. 27%) iar sectorul comercial ocupă locul patru, cu 6.5%, se mai arată în expunerea de motive.

Poitrivit documentului, industria chimică, în schimb, ocupă doar locul 3 în acest clasament, cu cca. 10%, cunoscând o scădere abruptă, de la 20%, conform datelor ANRE aferente anului 2009.

Vezi aici proiectul de lege și aici expunerea de motive