România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea.

Islanda a lansat moda utilizării apelor geotermale, după marea criză a petrolul de la sfârșitul anilor '70Foto: Puripat Lertpunyaroj / Shutterstock

Deocamdată însă, nici Ilfovul, nici Bucureștiul nu fac pași în această direcție, mai mult decât câteva planuri vechi, pe hârtie. Doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă.

Ce resurse termale există în subsolul Capitalei

Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei.

În 2009, ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea, spunea că Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală care nu este valorificat, motiv pentru care Capitala ar putea fi transformată într-o adevărată destinație pentru turism balnear. De atunci și până azi, singurul lucru care s-a concretizat a fost că la începutul anului 2016 s-a deschis Therme, unul dintre cele mai mari centre de „wellness” din Europa.

Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă.

Citește integral pe Panorama.ro