În contextul invaziei ilegale, neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei și a sancțiunilor ulterioare impuse agresorului, 45north, în parteneriat cu Beacon Project au investigat potențiala vulnerabilitate a României la acțiuni prin care sancțiunile la adresa Rusiei sunt ocolite. În acest raport încercăm să construim o imagine de ansamblu asupra afacerilor rusești care își desfășoară activitatea în România, precum și a contextului legislativ referitor la sancțiuni, arată investigația lor.
Constatări și perspective cheie
Mai jos găsiți o selecție a principalelor constatări extrase din cercetarea 45north. Pentru lista completă, precum și pentru o mai bună înțelegere a acestora, vă rugăm să consultați varianta integrală a raportului.
- 457 de companii unice se încadrează în definiția și metodologia descrise în acest raport – fie au un cetățean rus declarat beneficiar real și/sau au cel puțin un acționar/asociat care este cetățean rus/persoană juridică cu sediul în Rusia;
- Cifra de afaceri totală pentru 2022, pentru toate cele 457 de companii, a fost de aproximativ 3,4 miliarde de euro (3.412.295.416 de euro). Aceasta înseamnă aproximativ 1,2% din PIB-ul României (pentru 2022, măsurat de Banca Mondială);
- În intervalul 2014-2022, Lukoil a realizat în medie 79% din cifra de afaceri totală, anuală, a celor 457 de companii, fiind, de departe, cea mai mare companie rusă prezentă în România;
- Excluzând companiile din grupul Lukoil, primele zece companii după cifra de afaceri în 2022 au acumulat 505 milioane de euro, 73% din cifra de afaceri totală pentru 2022 a tuturor companiilor analizate; Aceleași zece companii au înregistrat un profit total anual pentru 2022 de 32,6 milioane de euro, cu 3.077 de angajați;
- După anul înființării, 57% dintre companii au fost constituite în intervalul 2014-2023 (10 ani), în timp ce doar 43% în intervalul 1990-2013 (24 ani);
- Excluzând Lukoil, locul numărul unu după cifra de afaceri pentru 2022 este deținut de Strabag SRL, cu 185 de milioane de euro. Alte companii prezente în top zece: Sun Wave Pharma SRL (companie farmaceutică, deținută în cele din urmă de fondul de investiții londonez LetterOne, fondat de oligarhii ruși Petr Aven și Mikhail Fridman; într-un comunicat, firma de investiții a spus că cei doi acționari au drepturile vot și fondurile asociate cu LetterOne „înghețate”, dar asta nu înseamnă că nu dețin încă legal acțiunile respective); Antrepriza de Lucrări și Reparații A R L Cluj S.A. (unde Strabag AG deține 99% din acțiuni, iar Ministerul Transporturilor din România deține 1%); Torgservice RM SRL (filiala din România a companiei ruse Svetofor, un lanț de supermarketuri de tip hard discounter deținut de familia Shnaider; proprietarii și firmele aferente sunt sancționate în Ucraina); SAT Reabilitare Reciclare SRL (deținută 100% de Strabag SE).
Invazia ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei a adus în centrul atenției afacerile rusești din întreaga Europă și nu numai, crescând presiunea de a pune în aplicare sancțiuni asupra acelor persoane juridice și fizice care sunt legate de Kremlin și susțin direct sau indirect efortul de război al Rusiei. Înainte de a discuta despre implementarea sancțiunilor și de a identifica posibile entități și persoane legate de efortul de război, este esențial ca factorii de decizie relevanți să înțeleagă mai bine amploarea afacerilor rusești care operează pe un anumit teritoriu, în acest caz România. Avem nevoie de o imagine de ansamblu a intereselor private rusești în România.
Pentru concluziile cercetării noastre, accesați raportul integral, disponibil pentru vizualizare și descărcare aici.
Metodologia
Ne-am bazat cercetarea pe trei componente cheie: solicitări de informații oficiale către autoritățile relevante; contribuții din partea experților din mediul juridic și de reglementare din România privind regimurile de sancțiuni, AML (anti spălarea banilor) și UBO (beneficiar real); parteneriat cu jurnalişti de investigaţie; Ne-am propus să punem în legătură mai mulți actori disparați, datele și expertiza acestora, pentru a obține noi perspective asupra afacerilor rusești în România și posibile conexiuni cu Kremlinul și/sau efortul de război împotriva Ucrainei.
Am solicitat și am primit mai multe iterații de date de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, date referitoare la numărul total de companii private înregistrate care își desfășoară activitatea în România și au fie acționari ruși și/sau UBO (beneficiari reali) persoane fizice de cetățenie rusă sau persoane juridice cu sediul în Rusia. Am folosit un serviciu de informare comercială pentru a completa date financiare și administrative despre aceste companii (ex. cifra de afaceri, profit/pierdere, număr de angajați, cod CAEN, data înregistrării, adresa de înregistrare, stare) pentru a extrage perspective generale despre amploarea afacerilor rusești în România.
De asemenea, este important de menționat că am încercat să comparăm datele primite de la Registrul Comerțului cu alte surse. În acest sens, am colaborat cu Datlab, o companie cehă specializată în colectarea, prelucrarea și analiza datelor. Pe baza unor cercetări similare pe care le-au făcut cu privire la prevalența companiilor rusești sancționate în Europa, ei au putut să ne furnizeze datele lor cu privire la România.
Sfatul experților este, de asemenea, o componentă importantă a acestui raport și a cercetării în ansamblu. Subiectul principal, potențiala vulnerabilitate a României la eludarea sancțiunilor de către persoane legate de Kremlin (de ex. prin plasarea de active și afaceri în România de către persoane care susțin direct sau indirect efortul de război) este un subiect tehnic, de aceea este nevoie de expertiză specifică pentru a înțelege complexitatea și pentru a putea prezenta atât părților interesate relevante, cât și publicului larg, concluzii și perspective concise, ușor de înțeles. În acest sens, am luat legătura cu Mara Dorofte, expertă în gestionarea riscului de sancțiuni.
Cooperarea noastră cu jurnaliştii de investigaţie este probabil cea mai valoroasă componentă a acestei cercetări. În primul rând, experiența lor în a decela fapte și informații, precum și accesul lor la surse de pe tot globul sunt de neprețuit atunci când cercetezi indivizi și entități legale cu structuri corporative internaționale complexe. În al doilea rând, acest tip de cooperare poate acționa ca exemplu și reper pentru ecosistemul mai larg al actorilor pro-Ucraina, pro-Vest, care împărtășesc valori comune, un exemplu de cooperare între domenii, în acest caz între un ONG axat pe produse analitice din sfera Relațiilor Internaționale (45north), și Context, un start-up media independent din București, axat pe jurnalism de investigație, afiliat la OCCRP (Proiectul de Investigare a Crimei Organizate și a Corupției).
3
2
