Deși veniturile medii ale românilor au crescut de 14 ori în ultimii 20 de ani, gradul de economisire rămâne unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În același timp, majoritatea românilor spun că sunt conștienți că nu se vor putea întreține din pensia pe care o vor primi de la stat, însă nu au un plan pentru a se pune la adăpost.
Explicațiile pentru care trăim în bătaia vântului chiar și atunci când ne-am permite o plasă de siguranță nu țin însă doar de nepăsare, inconștiență sau resemnare.
Una dintre premisele pe care am vrut să le lămurim prin documentarul „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii” a fost măsura în care traumele financiare din trecut ne afectează astăzi tiparele de consum și economisire.
În esență, economisirea are la bază amânarea plăcerii. Ne refuzăm o recompensă imediată în așteptarea uneia mai intense. Unul dintre cele mai citate studii cu privire la amânarea plăcerii („delayed gratification”) este „Testul bezelei”. Primul experiment cu acest nume a avut loc în 1972, coordonat de o echipă de psihologi-cercetători de la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. Subiecții au fost doar copii, iar testul era simplu: fiecare avea de ales între o recompensă imediată (o bezea pe care o putea mânca pe loc) și o recompensă mai mare, dar amânată (dacă nu mânca bezeaua pe loc, primea încă una peste 15 minute).
Cercetătorii au continuat să monitorizeze parcursul copiilor dincolo de sala de test, iar rezultatele colectate peste ani au arătat că indivizii care și-au amânat plăcerea au avut evoluții mai bune în viață – note mai mari la examene și condiție fizică mai bună.
