A fost o viață întreagă pe scenă, a încântat românii cu vocea și talentul său, și uite ce pensie mică are. O dată la ceva timp apare pe rețelele de socializare acest tip de subiect, fie că vorbim despre mari actori sau cântăreți. Apoi ni se amintește în ce filme a jucat ori ce melodii a cântat.
De obicei este vorba despre 2.000 – 3.000 lei pe care le iau ca pensionari.
Unii români când văd astfel de știri dau vina pe Stat și pe politicieni pentru faptul că acei artiști au pensii așa de mici: consideră că au fost păcăliți.
Totuși, primești pensie în funcție de cât ai cotizat. În domeniul artistic se practică un lucru care a existat și mai există: salariu mic pe cartea de muncă (de obicei minim) și restul de bani pe drepturi de autor.
Pentru drepturi de autor, dacă ai așa ceva, nu plătești decât impozit pe venit, dacă ești și salariat.
Multe persoane care sunt plătite astfel se bucură astăzi de venituri mai mari și se gândesc că vor cânta, vor juca pe scenă toată viața. Ideea e că în teorie poți face asta și la pensie pentru a-ți completa veniturile.
Totuși, nimeni nu știe viitorul și din ce motiv nu vei mai putea să joci, să cânți. Se poate întâmpla.
Aici mai intervine o discuție. Având în vedere că acei artiști au pensii așa de mici, ar trebui să primească mai mulți bani?
Românii au spus răspicat că nu doresc pensii speciale. Pentru ca marii artiști să primească mai mulți bani la pensie ar trebui să li se acorde o indemnizație: pensie specială.
Mai poate Statul să susțină încă un cost permanent?
Deficitul bugetar este ridicat, chiar mai mare decât anul trecut în condițiile în care au crescut taxele. Vor mai crește și anul viitor. Clar trebuie să se facă ceva și pe cheltuieli.
Ca persoană fizică, dacă ești salariat vezi că aproape jumătate din banii pe care îi câștigi se duc la Stat: impozit pe venit, CAS și CASS. În plus, când mergi la magazin mai plătești și TVA. Statul nu are bani din veniturile încasate pentru plata pensiilor. Pentru asta și pentru altele face împrumuturi. Așa am ajuns ca astăzi datoria publică să depășească 50% din PIB.
E adevărat, am arătat faptul că ANAF nu își face treaba bine, mărturie sunt rapoartele Curții de Conturi. Mulți dintre cei care ar trebui verificați nu sunt verificați, iar cei care se conformează, mai primesc o inspecție sau un control în care de multe ori nu se descoperă nimic, ori este vorba despre interpretări diferite ale legislației (nu este clară), care se continuă în instanță.
Cert este că din TVA, de exemplu, nu se reușește încasarea a 9 miliarde de euro, conform datelor Comisiei Europene.
Aviatorii, de exemplu, nu aveau salarii mari, dar câștigau bine din diurnă. Când au ajuns la pensie s-a constatat că primesc puțini bani, așa că li s-a dat o pensie specială, care rivalizează astăzi cu ale magistraților și diplomaților.
În aceste condiții, cât de fezabilă este introducerea unei noi pensii speciale în România? Ar trebui ca marii artiști să primească așa ceva? Dacă nu mai vrem pensii speciale, să nu ne mai mirăm că-s mici, pentru că ele sunt bazate pe contributivitate, pe contribuția fiecăruia.
Sursă foto: Dreamstime.com
0
25
