Deficitul de forta de munca din industria IT&C si cel din transporturi, masurate prin numarul de locuri de munca ramase neocupate, a crescut in trimestrul al patrulea din 2017 cu cea mai mare viteza, potrivit datelor publicate luni de Institutul National de Statistica. La inceputul acestui an, datele oficiale confirmau peste 2000 de joburi vacante in IT&C (fata de toamna anului trecut) si aproape 4000 in randul transportatorilor.
Deficite in crestere accentuata se mai inregistreaza si in domeniul hotelier, care insa are o proasta reputatie cu privire la lefurile care se acorda, acestea fiind de ani buni de zile pe ultimele locuri. Cu alte cuvinte, romanii fara locuri de munca nu se inghesuie sa lucreze in turism intrucat sunt prost platiti.
E drept ca datele publicate luni de Statistica nu includ joburile care, desi sunt vacante, nu sunt aduse la cunostinta autoritatilor din domeniul muncii si care ies astfel din statisticile publice.
In domeniul sanatatii exista un deficit de aproape 8000 de joburi, dar el e in scadere fata de toamna anului trecut, cand locurile vacante erau de aproape 9.000. De asemenea, comerciantii dispuneau de 5300 de locuri de munca vacante, dar si acesta este in usoara scadere.
Ce mai arata datele publicate luni de INS:
- Numarul locurilor de munca vacante (pe total economie) din ultimul trimestru al anului 2017 a fost de 54.700, in scadere cu 4.200 locuri de munca vacante fata de trimestrul anterior.
- In aceeasi perioada, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in administratia publica si alte activitati de servicii (2,52% pentru fiecare in parte), urmate de sanatate si asistenta sociala (2,40%).
- In industria prelucratoare s-a concentrat peste o patrime din numarul total al locurilor de munca vacante (14.600 locuri vacante)
- Sectorul bugetar a insumat peste 31% din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 8.000 locuri vacante se regasesc in sanatate si asistenta sociala, 6.800 sunt vacante in administratia publica, respectiv 2.400 locuri vacante in invatamant.
Potrivit unei lucrari de cercetare din ASE, cu titlul "Realizarea unor scenarii privind pierderile de forta de munca si capital uman ale Romaniei", unul dintre motivele pentru care se inregistreaza deficite ale pietei muncii consta in necorelarea numarului de someri cu numarul de locuri vacante existent intr-o economie. Astfel, pot coexista segmente ale pietei muncii in care se manifesta un surplus de forta de munca (cele care ofera salarii mai ridicate si conditii bune de munca) cu segmente in care exista deficit de forta de munca, acestea fiind caracterizate prin persistenta unui numar ridicat de locuri de munca vacante (acelea in care salariile sunt apropiate de salariul minim, iar conditiile de munca sunt dificile).
Totusi, slaba compensare a surplusului cu deficitul de forta de munca poate fi cauzata atat de diferentele de dezvoltare ale regiunilor, cat si de disparitatile fenomenului de migratie regionala. Astfel, regiunile dezvoltate tind sa inregistreze locuri de munca vacante mai multe in sectoarele mai prost platite, in timp ce regiunile mai sarace inregistreaza surplusuri de forta de munca in majoritatea segmentelor pietei muncii. E drept insa ca regiunile mai putin dezvoltate au si o migratie ridicata a fortei de munca, ceea ce duce la o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante.
- Sistemul de educatie nu reuseste sa inlocuiasca “iesirile" de oameni calificati, asa incat Romania ramane cu tot mai putina forta de munca calificata.
“E o problema legata de aceste ocupatii de nivel scazut, care au ajuns sa fie deficitare pentru ca acesti oameni migreaza. Pleaca in Occident, acolo unde respectivele ocupatii nu mai sunt practicate de catre nativi. Nativii, din cauza acumularii de avutie care s-a produs nu mai sunt interesati de asemenea munci, a explicat pentru HotNews.ro Catalin Ghinararu,unul din foarte putinii experti independent pe piata muncii de la noi.
"Ganditi-va ca suntem la peste 70 de ani de la ultimul mare soc exogen aleator- al Doilea Razboi Mondial- care a distrus foarte multa avutie nationala, atrage atentia profesorul Catalin Ghinararu,unul din foarte putinii experti independent pe piata muncii de la noi. In ultimii 70 de ani in Vest s-a creat foarte multa astfel de avutie nationala. Din aceasta cauza, indivizii de acolo manifesta o anumita aversiune fata de ocuparea acestor profesii. Cererea de acolo e satisfacuta foarte usor de cetateni care vin din Est. Pleaca de la noi si noi ramanem fara ei si trebuie sa ni-i aducem din alta parte”, explica Ghinararu.
In turism ne zbatem cu una din cele mai mari nevoi de personal. Nu mai sunt femei de serviciu suficiente, spune un antreprenor. Solutia? “Am putea aduce femei de serviciu din Ucraina. Si nu spun intamplator Ucraina, pentru amicii nostri polonezi asa si-au rezolvat aceasta problema. Si de la ei au plecat muncitori in Italia, Irlanda, tarile nordice, dar deficitele lor de pe piata muncii au fost suplimentate cu ucraineni. E drept ca exista o afinitate lingvistica uriasa. Ucrainenii pot lucra foarte usor acolo, mai ales in meserii care nu necesita foarte multa calificare. Noi putem folosi lucratori din Republica Moldova, care are insa un rezervor de forta de munca cu mult mai mic decat este Ucraina. Asta ca sa nu mai spun ca noi am dat cetatenie unor cetateni din Moldova, care au utilizat pasapoartele pentru a pleca in Vest. Ceea ce nu s-a intamplat in Polonia, unde ucrainenii au primit drept de munca in Polonia, fara a li se da si cetatenie, cu toate ca foarte multi ucraineni au radacini polone”, mai spune Ghinararu.
- Problema principala nu e sistemul de educatie ci structura economiei romanesti. Numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu prea creste
Initial, am crezut ca principala vina o are sistemul de educatie, care nu reuseste sa coreleze oferta de locuri de munca cu cererea. Ca nu exista o prognoza a pietei muncii care sa “lege” oferta educational de schimbarile structural din piata muncii. “E riscant!,”, spune Ghinararu. “ Suntem totusi intr-o economie capitalista in care nu poti planifica totul. Poti face niste tendinte, dar si acestea pot fi afectate de socuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010.
Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni in calificarea muncitorilor in constructii. Au investit enorm de multi bani! Si, ce s-a intamplat? A venit criza sit imp de cativa ani intregul sector a fost in depresiune!”
La noi mai e ceva, adauga expertul roman: mentalitatea cum ca forta de munca ar fi abundenta si ca “lasa, dom`ne ca mai sunt la coada nu stiu cati care asteapta!”. Trebuie ca angajatorul sa realizeze ca oferta de munca este mult mai educata si ca cerintele sunt mult mai mari.
Problema esentiala la noi, crede Catalin Ghinararu, este ca numarul de locuri de munca generate de economie, mai ales cele bine platite si cu perspective de cariera sunt reduse. La noi, numarul absolventilor cu studii superioare creste foarte mult, in timp ce numarul de locuri de munca care solicita studii superioare nu creste atat de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic intre ceea ce ofera economia reala si ceea ce vin sa ofere generatiile care intra pe piata muncii si care au calificari tot mai inalte”, explica cercetatorul roman.
Rezumat:
Explicatiile pentru care avem simultan somaj si locuri de munca vacante nu sunt foarte complicate, ci tin de mobilitatea redusa a fortei de munca, de tipul de serviciu oferit pe piata muncii si de ne-reformarea pietei muncii, aceasta functionand prost. De vina insa nu e numai Ministerul Muncii. De vina e si structura economieica si sistemul de educatie care nu formeaza specialisti ceruti de piata. Mai avem de-a face si cu imbatranirea demografica, ce face ca acele calificari de care dispun somerii sa nu mai corespunda celor cerute de locurile de munca vacante. Abilitatile de gasire a unui loc de munca sunt mai reduse comparabil cu cele ale tinerilor. In timp poate aparea si sentimentul de descurajare si renuntare la cautarea unui loc de munca
10
1
