Banca Nationala a Romaniei regreta faptul ca reprezentanti ai mass media ignora voit sau in necunostinta de cauza datele publice pe care BNR le pune la dispozitie, arata purtatorul de cuvant al bancii centrale, Dan Suciu, intr-o declaratie preluata joi seara de Agerpres, referitoare la afirmatiile vehiculate in ultimul timp despre rezerva de aur a Romaniei. Declaratia lui Suciu vine in contextul in care la postul tv Antena 3 au fost aduse joi seara acuzatii acceptate fara verificare de catre moderatoarea emisiunii, desi BNR pusese la dispozitie o serie de date in legatura cu rezerva de aur a Romanei.

Dan SuciuFoto: Agerpres

"In emisiunea moderata de dna Oana Zamfir, in data de 22 martie a.c., la postul de televiziune Antena 3, au fost facute din nou acuzatii - la care BNR a raspuns in mod repetat - in legatura cu rezerva de aur a Romaniei", de catre dl. Lucian Isar si acceptate fara verificare de catre moderatoarea emisiunii. Desi BNR a pus la dispozitie o serie de date in legatura cu rezerva de aur a Romanei si explicatii de fond in legatura cu administrare acesteia, informatiile publice mentionate au fost ignorate si rastalmacite fie din neintelegere, fie cu vadita rea intentie. Mai mult, unele date au fost citate trunchiat. BNR respinge ferm orice insinuare care pune in discutie certificarea si legalitatea administrarii rezervei internationale. Administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale in vigoare care confera atributii si responsabilitati clare BNR (pastrare, depozitare, administrare, auditare)", precizeaza sursa citata.

Dan Suciu reaminteste, in context, faptul ca BNR informeaza lunar in legatura cu evolutia rezervei de aur prin comunicate de presa iar, anual, in Raportul adresat Parlamentului, datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de bancile centrale europene.

Totodata, purtatorul de cuvant al bancii centrale precizeaza ca BNR a furnizat explicatii, intr-o serie de materiale publicate pe site-ul institutiei, la sectiunea 'opiniibnr' cu privire la 'asa-zisul prejudiciu' invocat prin renuntarea la plasarea aurului drept contrapartida. Este vorba despre materiale semnate de Paul Valeanu ('Atentie la cifre'), Catalin Dumitrescu ('Adevarul despre aurul Romaniei - raspunsul unui coleg de generatie la repetatele fantasmagorii ale lui Lucian Isar'), Alina Constantinescu ('Despre risc si randament in administrarea rezervei de aur a tarii') si Victor Andrei ('Despre administrarea rezervei de aur a Romaniei').

'Toate aceste materiale dovedesc, daca mai este nevoie, ca asa-zisul prejudiciu invocat este pur si simplu fara niciun fundament si descalificant pentru oricine il sustine ca atare. BNR reaminteste ca a calificat interventiile dlui Lucian Isar pe aceeasi tema, cu aceleasi false argumente, drept un 'un atac la reputatia bancii' si o incercare de a duce in derizoriu activitatea BNR, inca din august 2016 . BNR constata ca aceste atacuri continua in acelasi mod si regreta faptul ca reprezentanti ai mass media ignora voit sau in necunostinta de cauza datele publice pe care BNR le pune la dispozitie si punctul de vedere al Bancii', se arata in declaratia citata.

Documentul semnat de purtatorul de cuvant al BNR prezinta, pe scurt, explicatiile lui Dragos Popescu, arbitrajist principal, Directia Operatiuni de piata, la BNR, care arata ca mentinerea aurului in custodie la Banca Angliei, una dintre cele mai prestigioase si sigure banci centrale din lume, are ca scop, in primul rand, garantarea faptului ca Romania dispune de o rezerva de aur standardizata si disponibila a fi utilizata ca garantie in cazul unor operatiuni de finantare a tarii in situatii de criza ori pentru o eventuala valorificare intr-o perioada scurta de timp.

'Pastrarea aurului la Banca Angliei confera implicit pietei internationale confortul ca acea rezerva de aur respecta conditiile standard minime pentru tranzactionare imediata. In cazul folosirii aurului din tara drept garantie (colateral) ar fi necesare cateva etape de verificare a caracteristicilor lingourilor avute in vedere, etape ce ar face practic imposibila folosirea in caz de urgenta', explica Dragos Popescu.

Pentru pastrarea in custodie, custodele - in acest caz Banca Angliei - nu remunereaza pe cel caruia ii presteaza servicii astfel ca Banca Angliei nu plateste dobanda pentru aurul aflat in custodie niciunui client, fie banca centrala sau comerciala.

"Nici banca centrala a Romaniei, nici cea a Poloniei, nici cea a Bulgariei, nici cea a Italiei etc. nu primesc dobanda pentru aurul aflat in custodie la Banca Angliei si este firesc sa fie asa. Aurul aflat in custodie la Banca Angliei apartine in continuare Romaniei - si nu poate fi folosit decat la instructiunile exprese ale Bancii Nationale a Romaniei. O eventuala valorificare a stocului de aur ar implica o forma sau alta de instrainare, chiar daca ramane depozitat la Banca Angliei. Deciziile de natura strategica privind administrarea rezervei internationale a Romaniei (aur plus valute convertibile) se aproba, conform legii, de catre Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei. Deciziile de natura tactica adoptate la nivelul Comitetului de administrare a rezervelor internationale din BNR, precum si propunerile formulate catre Consiliul de administratie, se realizeaza la nivelul intregului comitet, nu doar de catre o persoana, chiar daca aceasta persoana este guvernatorul BNR. Decizia de trimitere in custodie a aurului la Banca Angliei a fost facuta cu informarea Parlamentului, Presedintiei si Guvernului de la acea data. Ultimul transfer de aur la Banca Angliei a avut loc cu mult timp inaintea crizei financiare internationale si nu dupa aceasta asa cum se vehiculeaza in interventiile recente ale unor analisti", a explicat arbitrajistul principal BNR.

In plus, Dragos Popescu mentioneaza ca apetitul fata de risc difera intre bancile centrale si chiar de-a lungul timpului in cazul aceleiasi banci centrale, in functie de conditiile pietei.

"In cazul BNR, obiectivele principale urmarite in activitatea de administrare a rezervelor internationale raman siguranta si lichiditatea, pentru a consolida bonitatea financiara internationala a Romaniei si pe aceasta baza, a reduce costurile de finantare internationala ale tarii (...) Obtinerea unei performante investitionale cat mai ridicate este un obiectiv secundar, urmarit pe termen lung', afirma Popescu.

Potrivit acestuia, datele pe care le-a publicat BNR arata ca aceste "dobanzi" au fost, in perioada post-criza, extrem de mici. Analizand experienta post-criza, mai este de mentionat ca astfel de operatiuni cu rezerva de aur au mai fost practicate, in anumite limite, de banci centrale care au inregistrat pierderi, din alte operatiuni. Dupa cum se stie, BNR a obtinut in perioada ultimilor ani profit bilantier si nu a fost nevoita sa utilizeze rezerva de aur, precizeaza Dragos Popescu.

Plasarea aurului sau a altor active de rezerva in depozite la banci comerciale sau alte tipuri de institutii financiare, in operatiuni de arbitraj sau de tip speculativ, se face cu un risc - unul din cele mai importante fiind cel de contrapartida. Acest risc a crescut semnificativ odata cu ultima criza majora, si desi a scazut intre timp, nu a revenit la nivelul pre-criza. Materializarea acestui risc ar presupune chiar pierderea cantitatii de aur plasata la acea contrapartida.

"Programele de repatriere ale aurului anuntate de unele banci centrale au vizat mai putin aurul de la Londra, principalul centru de tranzactionare de pe piata aurului. Banci centrale precum cele ale Germaniei sau Olandei au repatriat intr-adevar o parte din cantitatea de aur depozitata in strainatate, dar cu predilectie pe cea din diferite alte centre (Paris, New York). In plus, trebuie avut in vedere ca aceste tari detineau peste 70% din rezervele de aur in strainatate, sensibil mai mult decat detinerile Romaniei (60%). In ceea ce priveste repatrierea rezervei de aur a Bancii Nationale a Ungariei, aceasta fiind foarte mica (3 tone), nu are semnificatie pentru problematica in discutie', mai arata arbitrajistul principal al bancii centrale.

Potrivit BNR, de peste 10 ani rezerva de aur a Romaniei este de 103,7 tone din care 61,24 tone in contul de la Londra si restul in tara. Informatiile privind rezerva de aur a Romaniei, in contextul evolutiei rezervelor internationale ale tarii, sunt publicate lunar de catre BNR.