Migrația internă. Rămași fără loc de muncă la oraș, noii agricultori locali află de pe Google cum se cultivă ceapa și roșiile

de Dan Popa

HotNews.ro

Duminică, 17 iunie 2018, 20:43 Economie | Finanţe & Bănci

Mutarea de la oras la sat devine tot mai mult o optiune

Foto: sxc.hu

Ionuț Ardelean are acum 50 de ani. E dintr-un sat din Nord, de lângă Satu Mare. A lucrat la o firmă din capitala județului, până prin 2000, când n-a mai mers treaba, iar firma s-a închis. A găsit relativ repede de lucru la un magazin ca gestionar. A depus și garanția necesară, dar a pierdut totul. Lipsa comenzilor sau managementul prost a dus în niciun an la disponibilizarea lui. Ionuț se mutase deja la oraș, dar acolo viața cere bani, iar el nu își mai putea permite. S-a întors în satul lui și a început să citească de pe Internet cum se cultivă roșiile și ceapa. Anul trecut, în mediul rural s-au mutat peste 150.000 de români. Cam jumătate față de câți veneau în anii de recesiune.

Acum, Ionuț Ardelean are Internet și a început să studieze cum se crește o găină și care sunt avantajele dar și costurile vieții la țară. Anul acesta i-a ieșit prima recoltă de roșii, de care e foarte mândru.

”Vă spun sincer că am căutat pe Google. Așa am aflat că nu departe de noi sunt niște sârbi care din asta trăiesc- vând românilor tot felul de răsaduri și îi și ajută. Am luat legătura cu ei și suntem mulțumiți!”, spune Ionuț.

Vezi aici o prezentare recentă ținută la Institutul Național de Statistică pe tema migrației interne.

Ca Ionuț sunt zeci de mii de români. În anii de recesiune au fost cu sutele de mii.

Deși migrația oraș-sat a devenit dominantă ca pondere în migrația totală începând din 1997, tabloul teritorial al structurii migrației interne este unul puternic diferențiat.

Migrația de tip Urban-Rural, specifică perioadei post-decembriste din istoria României, caracterizează în principal fluxurile de imigrare în județele din Moldova. Propensiunea spre adoptarea acestui tip de imigrare este maximă la Botoșani, Iași și Bacău (in interiorul regiunii istorice a Moldovei).

Faptul că (i)migrația Urban-Rural este specifică și unor județe sărace precum Botoșani, Călărași sau relativ sărace precum Gorj, constituie suport pentru ipoteza că revenirile din urban în rural s-au făcut, în proporție semnificativă, și la modul obligat, din considerente economice , pentru o mai ușoară supraviețuire în comune decât în orașe.

Cel de-al doilea flux cu destinație în rural, de la comune spre comune, este specific județelor din Muntenia, cu o extensie a modelului respectiv de atracție la Vrancea, în sudul Moldovei și la Tulcea, în Dobrogea. Atractivitatea din rural în rural este combinată, tot în sud, cu cea din urban în rural. Același model – Rural-Rural combinat cu Urban-Rural – îl regăsim și în Harghita și în Suceava.

București, Brașov și Cluj înregistrează capacitatea maximă de atracție din urban în urban.

În contextul de criză din anii ’80 importanța relativă a fluxului UR (urban-rural) a devenit dominantă.
Continuitatea crizei economice imediat după 1989 face ca migrația UR să devină dominantă în migrația totală ,după 1997, nu numai ca importanță relativă ci și ca pondere în migrația totală.

Cel mai mult s-a plecat din județele Vaslui, Hunedoara, Olt și Botoșani.

Tinerii între 20-34 ani sunt cei mai mobili (valoarea maximă a fost de 48.200 persoane pentru grupa 20-24 ani), dup vârsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu fiind mult mai redus, cu tendința evidentă de scădere la persoanele vârstnice (60 ani si peste).

Numărul cel mai mare de persoane care și-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani pentru bărbați și la grupa de vârstă 20-24 ani pentru femei

Din cele 278.000 persoane de peste 14 ani care și-au schimbat domiciliul, 40,7% erau absolvenți ai învățământului liceal. Aproape jumîtate din românii care și-au schimbat domiciliul erau necăsătorite, iar două din cinci erau căsătorite.

Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

5532 vizualizari

adaugare comentariu

[

6 comentarii

+3 (9 voturi)

Comentariu sters de utilizator (Duminică, 17 iunie 2018, 22:45)
[anonim]

raspunde trimite
- +2 (2 voturi)
  
  sau la o carte de agricultura. (Luni, 18 iunie 2018, 9:32)
  bancher [utilizator] i-a raspuns lui
  
  Agricultura nu se face dupa ureche...din pacate multi tarani de-ai nostri au invatat sa faca agricultura prin anii 1980, si acum tot asa fac....desi multe metode sunt gresite si invechite.
  Sa studiezi o carte de specialitate nu strica niciodata... chiar si cand ai experienta.
  
  raspunde trimite
- +1 (1 vot)
  
  Problema este alta...cine sa invete? (Luni, 18 iunie 2018, 13:49)
  IancuJianu [utilizator] i-a raspuns lui
  
  Ca toti tinerii vor sa fie in IT sau directori peste noapte, agricultura este prost platita si membrii guvernului nu au nici o intentie "s-o puna pe roate" pentru ca toti traiesc din parandaratul importatorilor, legi cu dedicatii pentru evazionisti sau chiar firmele lor, vezi cazul Motocicleanu care baga taxe auto el avind firme de comercializat masini.
  Apropo, pe cind un proces pe subiectul conflistului de interese si traficului de influenta???
  
  raspunde trimite

+3 (7 voturi)

Comentariu sters de utilizator (Luni, 18 iunie 2018, 7:26)
[anonim]

raspunde trimite
- 0 (0 voturi)
  
  dar stii sa dai cu sapa? (Luni, 18 iunie 2018, 13:03)
  bancher [utilizator] i-a raspuns lui
  
  Iti spun eu ca este cumplit de greu sa muncesti in agricultura. Cand eram adolescenti, parintii ne duceau la tara....si daca ma puneau la munca, era chin: sa stai in soare, seceta, aplecat, transpiri, nu ai mancare, apa din sticla e fierbinte de la soare etc. E usor sa zici ca faci agricultura, dar e extrem de greu in practica.
  Eu am zis ca, decat sa ajung vreodata sa dau cu sapa, mai bine ma chinui la ASE si invat o meserie. Asa am ajuns cu meseria pe care o am acum. Mie unul dat cu sapa nu imi mai trebuie.
  
  raspunde trimite

+3 (3 voturi)

S-a plecat (Luni, 18 iunie 2018, 10:33)
florinos [utilizator]

Cel mai mult s-a plecat din județele Vaslui, Hunedoara, Olt și Botoșani adică din județele care 30 de ani au tot votat PSD - FSN - USL.
Sa nu spună Dragnea și Olguța a rămas cu Îndrăznește sa crezi in România, Nu ne vindem țara .. au trecut 2 ani de guvernare si poporul o duce din ce în ce mai rău.

raspunde trimite