Financial review. Prima pagină a presei străine: Internauții reacționează după lecția dată de Macron unui șomer. Moscovici despre populism: "Pentru prima dată, îmi e teamă". Germania nu are nevoie de gazul lui Trump. Weber provoacă liderii europeni pe tema drepturilor ungare

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 17 septembrie 2018, 6:14 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
LE SOIR: Venezuela: Internauții reacționează după lecția lui Macron dată unui tânăr șomer ● THE TELEGRAPH: Downing Street indică europarlamentarilor conservatori să se delimiteze de liderul ungar de extremă-dreaptă. ● LE FIGARO: Moscovici despre acensiunea populismului în Europa: "Pentru prima dată, îmi este teamă" ● LE MONDE:  În Spania va avea loc exhumarea lui Franco ● HANDELSBLATT: Germania nu are nevoie de gazul lui Trump ● LES ECHOS: Un nou șef pentru a salva Air France-KLM ● FINANCIAL TIMES: Weber îi provoacă pe liderii europeni pe tema drepturilor ungare ● THE GUARDIAN: "Micii Mussolini": şeful UE supără Italia prin comentariile sale pe tema ascensiunii extremei drepte. Lectură plăcută!

  • FINANCIAL TIMES: Weber îi provoacă pe liderii europeni pe tema drepturilor ungare
Liderul PPE spune că summitul de la Salzburg trebuie să continue pe calea sancţiunilor iniţiate de parlament




Liderii UE au fost provocaţi să discute despre problema respectării drepturilor fundamentale de către Ungaria, la întâlnirea care va avea loc la Salzburg săptămâna aceasta, pe fondul preocupărilor că guvernele europene vor bloca procesul care ar putea duce la adoptarea de sancţiuni la adresa partidului de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orban.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta al UE, care candidează pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, a spus că pentru liderii Europei este imperativ să ia poziţie faţă de politicile interne ale dlui Orban, după ce săptămâna trecută europarlamentarii "şi-au făcut treaba", declanşând aşa-numitul proces bazat pe Articolul 7.
"PPE a investit peste două ore în discuţiile despre Orban. Dar în Consiliul European au fost zero minute", a spus dl Weber pentru Financial Times.

"(Emmanuel) Macron (al Franţei), (Mark) Rutte (al Olandei) şi (Xavier) Bettel al Luxembourgului se plâng cu toţii public de Orban, atacându-l şi definindu-se pe ei ca oponenţi politici ai lui. Dar ei nu discută despre asta", a spus dl Weber.

Summitul de o zi şi jumătate al celor 28 de lideri ai UE, care va avea loc în Salzburg, Austria, săptămâna aceasta, va fi prima ocazie când dl Orban va fi faţă în faţă cu omologii săi aflaţi la guvernare, de la declanşarea Articolului 7, săptămâna trecută. Fidesz a condamnat procesul, calificându-l drept o vânătoare de vrăjitoare motivată politic şi un exemplu de "insultă" a Bruxelles-ului la adresa opţiunilor democratice ale poporului ungar.

Apelul dlui Weber reflectă preocupările larg răspândite privind blocarea procesului bazat pe Articolul 7 de către guvernele UE, care trebuie să se pună de acord cu o majoritate de patru cincimi că Ungaria este în pericol să încalce statul de drept, iar apoi să impună orice sancţiuni - cum ar fi privarea Ungariei de drepturile sale de vot în calitate de stat membru - în unanimitate.

Aliaţii dlui Orban din grupul Visegrad, din Polonia şi Republica Cehă, au spus deja că ei vor face uz de veto, împiedicând avansarea procesului. Procesul bazat pe Articolul 7 care vizează chiar Varşovia a fost blocat în Consiliul European de la declanşarea sa la sfârşitul anului 2017.
Diplomaţi din UE au spus că este improbabil ca summitul de la Salzburg să pună în discuţie cazul Ungariei, aşteptându-se ca temele migraţiei şi Brexit să domine dineul liderilor, de miercuri seara. "Orban va fi sigur la masă, dar în acest moment el nu figurează în meniu", a spus o oficialitate.

Mai relevant pentru soarta dlui Orban este faptul că PPE de centru-dreapta va avea o întâlnire înaintea summitului la Salzburg, la care vor participa cancelarul german Angela Merkel, liderul Austriei, Sebastian Kurz şi reprezentanţii UE, Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk.
PPE - care domină eşaloanele superioare ale UE de patru ani şi este cel mai mare grup din parlament - a fost scindat în privinţa deciziei referitoare la Articolul 7. Aproximativ 60% din europarlamentarii PPE au votat pentru mustrarea dlui Orban, dar persoane din interiorul partidului avertizează că grupul nu îl va exclude pe ungur înaintea alegerilor europene care vor avea loc anul viitor în mai.

"Ar fi sinucidere excluderea lui Orban", a spus o oficialitate din PPE, remarcând că eurodeputaţii unguri sunt pe cale să devină al doilea grup naţional în formaţiunea de centru-dreapta, potrivit proiecţiilor electorale. De asemenea, Ungaria îşi păstrează susţinerea partidului bavarez german CSU şi are simpatizanţi în partidul popular de centru-dreapta din Spania.
Dl Weber, care face apel la dialog cu premierul ungar, a avertizat că Budapesta nu trebuie singularizată pentru tratament special în privinţa încălcării valorilor fundamentale.
El a spus că Andrej Babis, premierul Republicii Cehe, "spune lucruri mai rele despre musulmani, decât Viktor Orban".

Oficialităţi ale Parlamentului European au spus că votul privind Ungaria semnifică faptul că atenţia s-ar putea îndrepta asupra celor care i se aseamănă din România - care a fost cuprinsă de proteste anticorupţie - şi din Malta şi Slovacia, unde jurnalişti de marcă au fost ucişi în ultimul an.
Dl Weber a spus că vrea ca premierul României, Viorica Dăncilă, să vină în parlament luna viitoare pentru a le vorbi europarlamentarilor despre alegaţiile referitoare la partidul ei de centru-stânga, al cărui lider Liviu Dragnea a fost condamnat în iunie pentru abuz în serviciu. România va deţine preşedinţia rotativă de şase luni a UE, din ianuarie.
Articolul 7 "nu este o cutie a Pandorei", a spus dl Weber. "Europa are nevoie să vorbească despre aceste probleme. Este o chestiune de supravieţuire a modelului occidental". (RADOR)

Alte titluri din FT:
  • Deutsche Bank își extinde planurile de a transfera activele din Londra în Frankfurt

Deutsche Bank și-a extins planurile de a transfera la Frankfurt activele pe care le deține în Londra, ca urmare a presiunii crescânde a autorității europene de reglementare, ca urmare a Brexitului.

Deutsche ar putea muta în acasă circa trei sferturi din bilanțul estimat de 600 de miliarde de euro , ceea ce ar reprezenta o mare lovitură pentru Londra, care se confruntă cu intensificarea acestor operațiuni.

Banca Centrală Europeană, supraveghetorul principal al celor mai mari creditori din zona euro, a insistat ca Deutsche să își crească lichiditatea și capitalul în Germania pentru a se conforma regulilor privind sucursalele dintr-o "țară terță" , ceea ce va deveni Regatul Unit când va părăsi UE.

Deutsche Bank și BCE au refuzat să comenteze.
  • THE GUARDIAN: "Micii Mussolini": şeful UE supără Italia prin comentariile sale pe tema ascensiunii extremei drepte

Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, i-a spus lui Pierre Moscovici, comisarul european al economiei, "să-şi clătească gura"




Şeful economiei din UE şi-a exprimat temerea că "micii Mussolini" ar putea reapărea în Europa, ceea ce a atras riposta dură a ministrului intalian de interne, de extremă-dreaptă, care l-a acuzat că insultă Italia şi pe italieni.
Pierre Moscovici, un francez care este comisarul UE pentru probleme economice, a declarat că situaţia politică actuală, cu forţele populiste de extremă-dreaptă în ascensiune în mai multe ţări, aminteşte de anii '30, când germanul Adolf Hitler şi şeful fascist al Italiei, Benito Mussolini, se aflau la putere.

"Din fericire, nu se aud cizmele, nu există un Hitler, dar poate că există mici Mussolini. Asta rămâne de văzut", le-a spus el reporterilor la Paris, vorbind la modul ironic.
Moscovici, un fost ministru francez al finanţelor, nu a pomenit vreun nume, dar Matteo Salvini, care este adjunct al premierului şi conduce Liga, un partid italian care se opune imigraţiei, a luat asta ca pe o insultă personală.

"Ar trebui să-şi clătească mai întâi gura înainte să insulte Italia, pe italieni şi guvernul lor legitim", a spus Salvini într-o declaraţie dată publicităţii de biroul său de la Roma.
Salvini a profitat de ocazie pentru a-şi reitera nemulţumirile sale legate de Franţa, pe care o acuză că nu face destul ca să ajute la soluţionarea crizei provocate de imigranţii din Africa şi că, susţinând înlăturarea de la putere a fostului dictator libian Muammar Geddafi, a aruncat Libia în haos.
"În loc să-şi condamne Franţa pentru că îi respinge pe migranţi, comisionarul european Moscovici... a bombardat Libia şi a spart bugetul european, atacă Italia şi vorbeşte despre "numeroşii mici Mussolini din Europa", a spus Salvini.

Potrivit altor declaraţii făcute cu ocazia evenimentului de la Paris, Moscovici a mai spus că Italia trebuie să-şi reducă cheltuielile risipitoare şi să acorde prioritate investiţiilor şi infrastructurii pentru a-şi stimula dezvoltarea economică şi productivitatea.
"Este în interesul Italiei să-şi reducă marele deficit public", a spus Moscovici. "Ar fi o minciună să-ţi închipui că cineva poate investi cu un deficit mai mare. Dacă totuşi se întâmplă aşa ceva, vor fi mai multe datorii, iar capacitatea de investiţie va fi mai mică".

Italia îşi pregăteşte bugetul pe anul 2019 - un proces care a agravat tensiunile din cadrul coaliţiei guvernamentale din care fac parte Liga lui Salvini şi anarhista Mişcare 5 Stele.
Moscovici a adăugat că conclucrează cu ministrul italian de finanţe într-un climat care, în opinia sa, este "constructiv", el exprimându-şi speranţa de a continua colaborarea.(RADOR)

  • LES ECHOS: Un nou șef pentru a salva Air France-KLM

Noul director general al Air France-KLM își preia de luni funcția. Fostul număr doi al Air Canada  este diferit de foștii șefi ai companiei.



La o lună de la numirea sa în funcție, noul Director General al companiei Air France-KLM, canadianul Benjamin Smith, își preia luni, în mod oficial mandatul. Sosirea lui încheie perioada de incertitudine marcată de respingerea proiectului de contract salarial cu sindicatul piloților și de demisia directorului executiv Jean-Marc Janaillac de la începutul lunii mai. Benjamin Smith nu este numai cel mai tânăr șef al Air France-KLM (46 de ani)ci și cel mai experimentat dintre foștii executivi ai comaniei.

Alte titluri din Les Echos:

  •  Franţa înlocuieşte taxa pe câştigurile de capital cu o altă reglementare menită să descurajeze optimizarea fiscală

Franţa va elimina taxa de 30% impusă antreprenorilor şi persoanelor fizice înstărite care îşi mută activele sau peste hotare şi o va înlocui cu o altă reglementare, menită să descurajeze optimizarea fiscală, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe.

Aşa numita ”Exit Tax” (taxă de exit) a fost impusă în 2011 în timp ce preşedinte era Nicolas Sarkozy. Astfel, persoanele care deţin active în acţiuni sau bonduri în valoare de peste 800.000 euro sau cel puţin 50% din capitalul unei companii trebuie să plătească taxe pentru câştigurile de capital obţinute în urma vânzării de active, într-o perioadă de până la 15 ani de la plecarea  din Franţa.

Taxa era menită să împiedice schimbarea domiciliului fiscal al persoanelor fizice care nu doreau să plătească taxe în Franţa dar preşedintele Emmanuel Macron a avertizat că ea afectează atractivitatea ţării ca destinaţie de investiţii.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe a anunţat că ”noul mecanism anti-abuz” priveşte vânzările de active efectuate de o persoană într-o perioadă de până la doi ani de la plecarea Franţa.

”Exit Tax”, aşa cum este ea astăzi, va fi abolită. Noua schemă va avea ca obiectiv vânzările de active făcute la scurt timp după ce o persoană părăseşte Franţa - doi ani - pentru eficientizarea câştigurilor de capital, a explicat oficialul Ministerului de Finanţe

  • HANDELSBLATT: Germania nu are nevoie de gazul lui Trump





Guvernul american încearcă să împingă Germania să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, mai degrabă decât să apeleze la gazul rusesc. Un lucru puțin cam lipsit de logică.

Se spune că un vânzător bun este cel care poate vinde unui client un produs de care acesta nu are nevoie. În opinia ambasadorului SUA în Germania, Richard Grenell și a colegului său din cadrul Departamentului de Energie al SUA, Dan Brouillette, Germania poate deveni "mai sigură din punct de vedere energetic", în același timp consolidând alianța transatlantică.

Dar, desigur, nu este vorba aici de securitatea energetică sau de întărirea alianței transatlantice; este pur și simplu un avertisment voalat dat Germaniei pentru ca aceasta să respingă gazul rusesc. Donald Trump crede că Germania este "captivă" surselor de energie rusești și dorește ca țara să se decupleze de la robinetele din Siberia.

Angela Merkel a manifestat un interes brusc pentru GNL-ul american. Există însă o problemă: Germania nu are nevoie de LNG din SUA.

În primul rând, după cum recunosc chiar americanii, Germania nu are infrastructură de LNG. Gazele naturale importate ajung prin conducte din Rusia, Norvegia și Olanda. Sub presiunea SUA, Berlinul are în vedere construirea unui terminal LNG pe coasta Mării Nordului, însă criticii au etichetat proiectul ca fiind un elefant alb. Investițiile private nu au reușit să se găsească o formă de sprijin guvernamental și nimeni nu crede că un terminal german va fi vreodată profitabil.

În al doilea rând, Germania intenționează să fie o țară fără emisii de carbon până în 2050. Toată lumea este de acord că acest lucru este extrem de ambițios și că gazul natural reprezintă o bună sursă intermediară pentru asta. Dar chiar și atunci, de ce ai investi într-o rețea de alimentare cu energie care ar putea fi inutilă în numai 30 de ani? Mai ales ca exista deja o alternativa mai ieftina.

În al treilea rând, LNG din SUA ar trebui să fie livrat prin intermediul unui flux constant de nave poluante care să străbată Atlanticul în anii următori, în ciuda existenței mai multor conducte relativ ieftine și mai puțin poluante.

Mai mult,  Germania a subliniat că nu se bazează într-o măsură prea mare pe nici o sursă de gaz. Gazul natural a constituit 22,6% din mixul său energetic în 2016, în scădere cu 7% față de 2006. În 2015 (ultimele cifre disponibile), 35% din importurile de gaz provin din Rusia, 34% din Norvegia și 29% din Țările de Jos. Aceasta înseamnă că gazul rusesc reprezintă doar 6% din necesarul de energie al Germaniei.

  • LE MONDE:  În Spania va avea loc exhumarea lui Franco





Premierul spaniol Pedro Sanchez a făcut din exhumarea rămășițelor pământeşti ale dictatorului una dintre prioritățile sale. Deputații i-au aprobat decretul.
Pedro Sanchez a făcut această promisiune atunci când a venit la putere, la începutul lunii iunie. Joi, 13 septembrie deputații spanioli au aprobat decretul guvernului socialist care autorizează exhumarea rămășițelor pământeşti ale dictatorului Francisco Franco din mausoleul său, aflat în apropiere de Madrid. Camera a aprobat textul cu 172 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 164 de abţineri.

"Justiție. Memorie. Demnitate. Astăzi, Spania face un pas istoric (...) Astăzi, democrația noastră este mai bună", a reacţionat imediat Pedro Sanchez pe Twitter .
Francisco Franco, câștigător al unui război civil sângeros (1936-1939) și care a condus Spania cu o mână de fier până la moartea sa, în 1975, este îngropat în Valle de los Caidos într-un mormânt pe numele său care este mereu plin de flori. Mausoleul a fost construit sub regimul său, parțial de prizonieri de război republicani, și a fost conceput ca un loc de "reconciliere" între cele două tabere ale războiului civil.

Trupurile a aproximativ 27.000 de luptători franchişti și 10.000 de adversari republicani sunt de asemenea îngropate aici, într-o criptă. În fața camerei, vicepreședintele guvernului, Carmen Calvo, a cerut să se încheie cu "o anomalie extraordinară care constă în a avea un dictator într-un mausoleu de stat și într-un loc unde el poate fi venerat". "Nu va fi niciun respect, nicio onoare, nicio concordie atâta vreme cât rămășițele lui Franco se află în același loc cu acelea ale victimelor sale", a spus ea. Guvernul și-a anunțat intenția de a finaliza exhumarea până la sfârșitul anului.

Fundația Franco și descendenții dictatorului, care se opuneau vehement exhumării, au avertizat că vor folosi "toate căile de atac" pentru a se opune acestei decizii, înainte de a afirma, la sfârșitul lunii august, că se vor ocupa de aceste rămășițe dacă exhumarea va avea loc.
Amintirea războiului civil și a dictaturii lui Franco continuă să dividă în Spania: stânga cere dreptate pentru victimelor războiului și ale represiunii, mii de oameni fiind încă înhumaţi în gropi comune în toată țara; conservatorii din Partidul Popular, care s-au abținut în timpul votului, ca şi liberalii lui Ciudadanos, acuză stânga de redeschiderea rănilor unui trecut dureros.
Şi şeful guvernului socialist anterior, José Luis Rodriguez Zapatero (2004-2011), încercase să rezolve problema de la Valle de los Caídos. O comisie de experți a conchis, în 2011, că este mai bine să nu se atingă de monumentul "construit în suferință", nici să încerce "să îl înlocuiască cu un alt simbol al statului de drept". Ea sfătuia mai degrabă să se explice în detaliu care au fost circumstanțele construirii sale de către mii de prizonieri republicani timp de optsprezece ani (1941-1959), într-o Spanie profund traumatizată de războiul civil.(RADOR)


  • LE FIGARO: Moscovici despre acensiunea populismului în Europa: "Pentru prima dată, îmi este teamă"



Comisarul european subliniază gravitatea mizelor alegerilor europene din luna mai 2019. El susține, de asemenea, votul de miercuri al deputaților europeni cu privire la Ungaria.
Cuvintele sunt puternice. "Pentru prima dată, îmi este teamă". Pierre Moscovici, comisarul european pentru Afaceri economice, a ţinut joi la Paris o conferință de presă, a doua zi după discursul despre starea Uniunii al șefului său, Jean-Claude Juncker . Cu "250 de zile" înainte de alegerile europene, ceea ce îl sperie pe fostul ministru francez este, desigur, creșterea populismului și a naționalismului pe Bătrânul continent.

Pentru el, alegerile din primăvara anului viitor "sunt, fără îndoială, cele mai importante de după 1979", data primei desemnări  a deputaților europeni prin vot universal. Imigrația, frontierele, amenințările externe venite din partea Statelor Unite, Rusiei sau Chinei, diviziunea nord-sd sau Brexitul, sunt toate atâtea fenomene care, împreună, pot scufunda Europa într-o "criză existențială", recunoaște comisarul, el însuși un fost deputat european.
În acest context dificil, Pierre Moscovici susţine fără rezerve votul neobişnuit al Parlamentului European, care a inițiat o procedură (articolul 7 din tratatele europene) pentru a sancționa Ungaria. Este o "decizie curajoasă", "un punct marcat de europeni și democrați împotriva celor care vor să submineze identitatea Europei", a subliniat fostul ministru al lui François Hollande. Și a reamintit că nu poţi face parte dintr-un club dacă nu respecți regulile. Carta Drepturilor Fundamentale, în acest caz, este una dintre regulile pe care Ungaria le-a încălcat.

"Când spun că mi-e teamă", explică vicepreședintele Comisiei, este ca reacție la discursul lui Jean-Claude Juncker care a făcut o paralelă între perioada actuală şi cea îngrijorătoare din 1913, înainte de Primul Război Mondial. Pierre Moscovici, "fiul unui evreu din România, care a venit să caute azil în Franța" a cărui "mama a fost ascunsă de nişte oameni cinstiţi din Lozère", așa cum aminteşte el, se gândeşte tot mai mult al anii '30. Desigur, "nu există niciun Hitler". În ceea ce-i privește pe "mici Mussolini, rămâne de verificat". O aluzie transparentă la italianul Matteo Salvini, "cel mai naționalist" dintre miniștrii de Interne, "în timp ce țara sa are mai mult decât oricând de solidaritatea europeană".

"Când spun că mi-e teamă, insistă el, "nu sunt paralizat, dar trebuie să reacționăm" consolidând suveranitatea europeană în fața amenințărilor externe. Pierre Moscovici nu se așteaptă la o majoritate populistă în incinta de la Strasbourg în luna mai. Dar el subliniaz că 57 de membri aleși ai PPE, partidul de centru-dreapta al Angelei Merkel ... și Viktor Orban, au votat "totuşi" împotriva articolului 7.

Scindarea dintre europeni și adversarii lor din Uniunii nu contravine, dimpotrivă, diferențelor dintre social-democrați și conservatori. Socialistul francez îi răspunde lui Manfred Weber, candidatul de centru-dreapta la președinția Comisiei Europene, susținut de Angela Merkel, care, cu o zi înainte, a acuzat stânga că nu a propus nicio alternativă. Ofensiv, Moscovici, îl vizează pe Weber: "Un conservator bavarez ar fi luptat cu Grexitul (ieșirea Greciei din zona euro care aproape că s-a întâmplat în iulie 2015)? Ar fi sprijinit lupta împotriva evaziunii fiscale? Își propune să impoziteze giganții digitali?

Atât de multe atacuri împotriva candidatului dreaptei din fruntea executivului european, care ar putea arăta ca o licitație în derulare. Prin urmare, Pierre Moscovici se va angaja în această bătălie, al cărei rezultat va fi în mare măsură condiționat de acela al alegerilor parlamentare? "Nu pot spune că este o întrebare pe care nu o mi-o pun şi eu", răspunde el, cam ca Sarkozy înainte de 2007 și faimosul său "Mă gândesc la asta în timp ce mă bărbieresc". În tot cazul, fostul ministru francez, care s-a întâlnit recent cu Emmanuel Macron și cu Edouard Philippe, nu tergiversa multă vreme. El își va evalua șansele. Și se va asigură că îşi va face cunoscute intențiile înainte de sfârșitul lunii septembrie (RADOR)


  • THE TELEGRAPH: Downing Street indică europarlamentarilor conservatori să se delimiteze de liderul ungar de extremă-dreaptă


Downing Street (reşedinţa oficială a premierilor britanici, n. red.) le-a spus în particular europarlamentarilor conservatori să se delimiteze de autoritarul premier al Ungariei după ce aceştia nu i s-au opus în cadrul unui vo de importanţă crucială.
Mesaje recent dezvăluite de pe Whatsapp par să demonstreze că cei de la "Nr. 10" (Downing Street 10) au intervenit după ce parlamentarii conservatori au fost acuzaţi că, sprijind guvernul lui Viktor Orbán în Parlamentul European, "acordă un certificat în alb bigotismului".

Cei din Downing Street i-au instruit pe europarlamentari să adere la un mesaj de pe Twitter prin care să spună că nu îl sprijină pe Orbán şi i-au avertizat să se abţină de la alte comentarii.
În urma unui vot fără precedent din această săptămână, Parlamentul European s-a pronunţat în favoarea unei măsuri disciplinare împotriva Ungariei, după ce guvernul dlui Orbán a fost acuzat că desfiinţează organizaţii neguvernamentale, instituţii de presă şi universităţi. Orbán a fost criticat pentru retorica sa pe tema "invadatorilor musulmani" şi după ce i-a definit pe migranţi ca fiind o "otravă".

Totuşi, europarlamentarii conservatori britanici au votat împotriva moţiunii. Un purtător de cuvânt din partea lui Jeremy Corbyn a declarat că demersul lor a fost "absolut şocant", iar cei din Downing Street au susţinut că nu au fost consultaţi înaintea votului.
Din mesajele reperate de BuzzFeed News, rezultă că ele au fost trimise europarlamentarilor conservatori, dovedind astfel că cei din Downing Street au intervenit în cele din urmă. Potrivit aceluiaşi site, "Nr. 10" l-a autorizat pe Daniel Dalton, şeful grupului conservator din Parlamentul European, să trimită un mesaj pe Twitter prin care europarlamentarii să se delimiteze de Orbán.

Într-un mesaj al lui Ashley Fox, şeful conservatorilor britanici din Parlamentul European, se arată: "Cei din Downing Street i-au cerut lui Daniel D să transmită pe Twitter că votul nostru în privinţa Articolului 7 nu implică sprijinul faţă de Orbán".
Fox le-a ordonat europarlamentarilor conservatori să retrimită un mesaj pe Twitter şi să se abţină de la alte comentarii: "Pot cere tuturor membrilor să retransmită pe Twitter mesajul lui DD fără alte comentarii".
O sursă din partea conservatorilor a făcut pentru BuzzFeed News următoarea declaraţie: "Cei de la "Nr. 10" au sărit foarte târziu, după ce s-au implicat şi laburiştii. N-au fost 'cu ochii pe minge', iar acum europarlamentarilor, care în plan privat l-ar sprijini pe Orbán, li s-a ordonat să nu mai comenteze".

Faptul că europarlamentarii nu l-au condamnat pe Orbán a provocat riposte dure în Regatul Unit. Consiliul Musulman din Marea Britanie i-a acuzat pe europarlamentari că "acordă un certificat în alb bigotismului" şi a subliniat: "Partidul Conservator a rezistat în faţa apelurilor prin care li se cerea să investigheze islamofobia din rândurile sale. Această ultimă acţiune sporeşte îngrijorarea legată de bigotsmul existent în sânul partidului".

Marie van der Zyl, preşedinta Comisiei Deputaţilor din partea Evreilor Britanici, a declarat: "Este foarte îngrijorător faptul că europarlamentarii Partidului Conservator au preferat să apere dosarul condamnabil al Ungariei în loc să sprijine moţiunea întru apărarea statului de drept".
Marţi, în faţa Parlamentului European, Orbán a declarat: "Ungaria va fi condamnată pentru că ungurii au hotărât ca ţara lor să nu devină una a migranţilor". (RADOR)

  • LE SOIR: Venezuela: Organizația Statelor Americane nu exclude o “intervenție militară” pentru a răsturna guvernul lui Nicolas Maduro




Secretarul general al Organizației Statelor Americane, Luis Almagro, a declarat vineri că nu trebuie exclusă “o intervenție militară” în Venezuela pentru a “răsturna” guvernul lui Nicolas Maduro, răspunzător pentru grava criză economică, umanitară și migratorie prin care trece țara.

“În ce privește o intervenție militară urmărind să răstoarne regimul lui Nicolas Maduro, cred că nu trebuie să excludem nicio opțiune”, a declarat dl Almagro într-o conferință de presă în orașul columbian Cúcuta, aproape de frontiera cu Venezuela.

Alte titluri din Le Soir:
  • Internauții reacționează după lecția lui Macron dată unui tânăr șomer

Sugestia de reorientare dată de Emmanuel Macron unui tânăr șomer specializat în horticultură a provocat duminică foarte multe comentarii.


"Am 25 de ani, trimit CV-uri și scrisori de intenție, fără niciun rezultat", i-a spus tânărul  președintelui, cu ocazia unei vizite făcute la Palatul Elysée. "Vrei să lucrezi în ce sector, mai exact?”, l-a întrebat președintele. "La bază sunt horticultor", i-a răspuns tânărul.

Președintele i-a propus să-și schimbe sectorul. "Dacă sunteți pregătit și motivat, în domeniul hotelier, în cel al cafenelelor, în catering sau în construcții se caută oameni. Mulți, nu unul singur! Peste tot pe unde mă duc mi se spune asta, că nu găsesc oameni! Sunt sigur că una din două firme din domeniu recrutează! Mergeți acolo și încercați!”, i-a spus Macron.

Reacția președintelui francez a declanșat multe reacții pe web, de la indignare la umor. A fost deja creat un hashtag: #TraverseLaRueCommeManu.

Alte titluri, pe scurt:
  • În timp ce momentul decis pentru decuplarea Marii Britanii de UE se apropie cu paşi repezi, primarul Londrei propune un nou referendum pe această temă. Iar în celălalt capăt al Europei, preşedintele Comisiei Europene participă la Summitul Celor Trei Mări, organizat la Bucureşti, unde este aşteptat să apere din nou proiectul comun european.  Bloomberg notează că primarul Londrei, Sadiq Khan, critică modul în care au fost derulate negocierile pentru Brexit şi opinează că rezultatul de până acum este nesatisfăcător. „Primarul londonez îşi alătură vocea celor care cer un al doilea referendum pe tema Brexit, punând astfel presiune pe liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, înainte de conferinţa anuală a partidului”, care are loc în această săptămână. „Modul în care guvernul conservator a gestionat negocierile cu Uniunea Europeană a fost extrem de slab”, a opinat Khan şi a subliniat că ar trebui organizat un nou referendum în care „publicul britanic să îşi spună o primă părere legată de rezultatul negocierilor”, mai scrie Bloomberg.
  • Presa internaţională continuă să urmărească situaţia din Siria, ţară măcinată de şapte ani de război. Într-un articol cu titlul „Erdoğan şi Putin: Demersuri diplomatice în ritm alert”, publicaţia turcă Habertürk informează că preşedinţii Turciei şi Rusiei se întâlnesc a doua oară în ultimele zece zile, în încercarea de a găsi o soluţie politică pentru criza siriană. Săptămâna trecută, cei doi s-au întâlnit şi cu preşedintele iranian, la Teheran. Turcia, Rusia şi Iran, ţări garante ale procesului de la Astana, s-au mai întâlnit în format tripartit la Soci, în noiembrie 2017, şi la Ankara, în aprilie 2018, mai aminteşte Habertürk.
  • Şi estul Asiei este afectat de un taifun care a lăsat în urmă peste 60 de morţi. La o zi după ce a lovit coasta filipineză, taifunul Mangkhut a ajuns în Hong Kong şi China, scrie The Washington Post. Peste jumătate de milion de persoane au fost evacuate în provincia Guangdong. Numeroase străzi au fost acoperite de apă în provincia Macao, ai cărei locuitori îşi amintesc încă dezastrul lăsat în urmă, anul trecut, de taifunul Hato, soldat cu zece morţi şi sute de răniţi, notează The Washington Post. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





6511 vizualizari

  • 0 (48 voturi)    
    Nationalistii din Franta, la egalitate cu Macron (Luni, 17 septembrie 2018, 9:04)

    animatron [utilizator]

    Atitudinea dlui Weber, care se pare ca ar vrea sa devina seful Comisiei UE, e una patetic electoralista (are nevoie de votul Frantei socialist-liberale, altfel nu ia sefia Comisiei) si mizerabila ca etica (loveste fara discriminare in tarile din Est, ca sunt mai mici si mai sarace), accentuand si mai tare, in perceptia publica, diviziunile in interiorul UE.

    UE nu este un cult religios supranational, directivele Comisie UE sau opiniile ideologice ale unnor sefi nu sunt dogme quasi-religioase, toate sunt discutabile si supuse firesc spiritului critic al dezbaterii publice deschise.

    Unii au impresia ca se pot face in Europa sec.21 excomunicari ca pe vremea Inchizitiei, o anume "corectitudine politica" ar vrea sa cenzureze feudal orice nu e in acord cu dogma oficiala.
    Daca cumva indraznesti sa ai alta opinie (pt ca in principiu exista o libertate de exprimare) se declanseaza o adevarata vanatoare de vrajitoare, cu etichete gata prefabricate de "fascism" (ce facil e pt dl Moscovici sa utilizeze o asemenea povara istorica impotriva oricui nu e pe linia sa de gandire politica).

    Dl Macron (deocamdata l-ar sustine pe dl Moscovici la sefia Comisiei UE, contra candidatului "teuton" propus de dna Merkel) are mari dificultati in a-si convinge propriul popor ca ideologia sa personala ("paternalismul liberal") ar putea salva Franta de la lenta decadere in care a fost angrenata de multele guverne de orientare socialista.

    Ultimul sondaj arata ca nationalistii din RN (dna Le Pen) au ajuns la 21% in intentia de vot, la egalitate cu partidul centrist al dlui Macron (21,1%).
    Socialistii sunt pe cale de disparitie (4%), comunistii au 1,5%, ecologistii la 5%.
    Extrema stanga, cu 12,5%, face aproape joc egal cu stanga "clasica".
    Pe partea dreapta, liberal-conservatorii "republicani" obtin 14%, suveranistii 6%.

    Germania va continua sa finanteze direct bugetul Rusiei, cu miliarde de euro anual, unul dintre sefii Gazprom fiind un fost cancelar german, dl Schroder. Taxa de protectie..
    • +7 (41 voturi)    
      Adevaratii barbari (Luni, 17 septembrie 2018, 12:57)

      kent8 [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      Domnul Manfred Weber are o pozitie corecta bazata pe principiile dupa care se conduce UE, care acum unora li se par desuete. La moda este iliberalismul populist al lui Orban, minciuna ca politica de stat a lui Dragnea, eurofobia lui Salvini si politica reactionara a PIS din Polonia. Toleranta a fost aruncata la gunoi si toti au imbracat haina intunecata a xenofobiei si intolerantei. Totul, culmea, in numele unei religii pretins tolerante, crestinismul.

      Sceneta asta ieftina in care toti se infatiseaza electorilor drept eroi in apararea valorilor civilizatiei crestine in fata asaltului "barbarilor" nu poate decat sa starneasca zambete in fata unui public informat. Ironia suprema este ca insasi civilizatia occidentala europena este rodul unor invazii "barbare", ca sa nu mentioam si faptul ca iesire Europei din epoca intunecata medievala s-a petrecut prin desprinderea de absolutismul religios si prin separarea statului de biserica. Progresul Occidentului a fost posbil prin renuntarea la obscurantismul religios si ghidarea dupa valorile rationalismului si a spiritului stiintific.

      Aceasta mascarada a inchipuirii acestor eretici europeni drept ultima reduta in fata invaziei are rolul de a convinge alegatorul naiv ca un pericol iminent ameninta existenta Europei. E o strategie veche folosita de toti demagogii, manipularea fricii. Inventarea dusmanului care este strainul prin excelenta are rolul de a masca adevaratul pericol reprezentat de politicile lor bazate pe frica, furt, autoritarism, minciuna si manipulare.

      Faptul ca liderii politici ai acestor state au incalcat in repetate randuri liberatatea presei, pluralismul politic, independenta justitiei si au recurs la arsenalul lingvistic si tacticile demagogilor si populistilor, stau dovada ca ceea ce li se reproseaza nu este politica legata de refugiati, ci insasi incalcarea democratiei, iar "vanatoarea de vrajitoare" si "inchizitia" nu sunt decat fabulatii care mascheaza adevarul legat de acesti lideri.
  • -13 (27 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Luni, 17 septembrie 2018, 13:11)

    [anonim]

  • +15 (23 voturi)    
    americanii, gazul si banii (Luni, 17 septembrie 2018, 13:54)

    4real [utilizator]

    Guvernul american încearcă să împingă Germania să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, mai degrabă decât să apeleze la gazul rusesc. Un lucru puțin cam lipsit de logică.

    În primul rând, după cum recunosc chiar americanii, Germania nu are infrastructură de LNG.
    În al doilea rând, Germania intenționează să fie o țară fără emisii de carbon până în 2050.
    În al treilea rând, LNG din SUA ar trebui să fie livrat prin intermediul unui flux constant de nave poluante care să străbată Atlanticul .

    Mai mult, Germania a subliniat că nu se bazează într-o măsură prea mare pe nici o sursă de gaz. Gazul natural a constituit 22,6% din mixul său energetic în 2016, în scădere cu 7% față de 2006. În 2015 (ultimele cifre disponibile), 35% din importurile de gaz provin din Rusia, 34% din Norvegia și 29% din Țările de Jos. Aceasta înseamnă că gazul rusesc reprezintă doar 6% din necesarul de energie al Germaniei.

    Momentul ala cand ziaristii inteleg mai bine resorturile economice decat presedintele SUA :)
  • -1 (5 voturi)    
    E bine ca UE reactioneaza (Luni, 17 septembrie 2018, 14:53)

    tavu [utilizator]

    in conditiile ascensiunii fascismului si a curentelor nedemocratice UE trebuie sa aiba o reactie mai ferma. Pana acum au tolerat regimul lui Orban, acum recunosc ca au gresit, e timpul ca masurile sa fie mai dure fata de cei care nu respecta statul de drept, Polonia, Ungaria, Romania.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by