Financial Times: Netflix obține 15 nominalizări la Oscar, printre care și pentru cel mai bun film - Roma ● Les Echos: Exclusiv- Carlos Ghosn, pregătit pentru a demisiona de la Renault ● Liberation: Tratatul franco-german: un pact de prietenie pentru lideri în primejdie ● The Guardian: Partidul Laburist pledează pentru un vot în Camera Comunelor pe tema unui al doilea referendum ● Jornal Economico: Davos, în culisele summit-ului celor puternici. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Netflix a obținut 15 nominalizări la Oscar, printre care și pentru cel mai bun film - Roma

Netflix a obținut 15 nominalizări la Oscar, printre care și pentru cel mai bun film pentru filmul său Roma, semnalând că serviciul de streaming începe să-și impună dominanța.

Netflix a investit miliarde de dolari în conținut original, supralicitând ofertele studiourilor tradiționale pentru a avea cei mai buni actori sau regizori, printre aceștia fiind și regizorul Alfonso Cuarón. Compania a mizat pe filmul domnului Cuarón, Roma, o dramă alb-negru apreciată de critici, care descrie viața unei servitoare și a familiei sale în Mexico City.

Gigantul streamingului va lansa de asemenea Roma și în cinematografe, făcând un compromis din acest punct de vedere. Dealtfel, Roma a fost promovat la prestigioase festivaluri de film și deja a fost lansat într-un cerc foarte redus de cinematografe cu aproape o lună înainte de a fi disponibil pe Netflix. Pentru a intra în competiția pentru Oscaruri, e nevoie de un număr minim de vizionări.

Roma a fost nominalizat pentru 10 premii, inclusiv pentru cel mai bun film, fiind foarte aproape de The Favorite, la categoria celor mai multe nominalizări. Alte cinci nominalizări le-a avut și Balada lui Buster Scruggs, o parodie western a fraților Coen și alte două nominalizări în categoria de scurtmetraje documentare.

Netflix este foarte discret secret în privința numărului de vizionări , dar a anunțat săptămâna trecută că a avut cel mai bun an în ceea ce privește abonații, numărul acestora crescând cu aproape 29 de milioane la nivel global. Cu toate acestea, investitorii nu au fost impresionați de venitul net, care a scăzut la 134 milioane de dolari pentru al patrulea trimestru, o scădere cu 27% față de un an anterior.

Datoria pe termen lung a companiei a fost de 10,4 miliarde dolari la sfârșitul lunii decembrie, de la 6,5 ​​miliarde de dolari la sfârșitul anului 2017.

Intrarea lui Netflix în domeniul cinematografiei vine pe fondul unor mari schimbări în industria cinema-ului. Disney a ”înghițit” activele Fox, micșorând numărul de studiouri majore de la șase la cinci. E drept, vânzările de box-office din SUA au crescut cu 7%, până la 11,9 miliarde de dolari în 2018, potrivit ComScore.

Printre alte servicii de streaming îi găsim și pe cei de la Amazon, care a avut o nominalizare anul trecut pentru cea mai bună imagine cu filmul Manchester By the Sea, Amazon obținând anul acesta trei nominalizări pentru Oscar.

Cu toate acestea, studiourile tradiționale încă domină lista de nominalizări a Academiei. The Favourite, o comedie de epocă regizată de Yorgos Lanthimos (cu Olivia Coleman, Emma Stone și Rachel Weisz), a obținut, de asemenea, 10 nominalizări, inclusiv pentru cea mai bună imagine. The Favourite a fost distribuită de Fox Searchlight, care va face parte din Disney după ce companiile vor fi integrate complet.

Alte noutăți includ A Star is Born, cu Lady Gaga, care a obținut 8 nominalizări, printre care și pentru cea mai bună actriță. Filmul a fost distribuit prin studioul Warner Bros, deținut acum de AT & T prin achiziția lui Time Warner.

Black Panther, blockbusterul Disney's Marvel, a fost nominalizat pentru șapte premii, inclusiv cea mai bună imagine.

  • Les Echos: Exclusiv- Carlos Ghosn, pregătit pentru a demisiona de la Renault

Joi, Jean-Dominique Senard ar urma să fie numit președinte ne-executiv al grupului, în timp ce Thierry Bolloré va prelua direcția generală.

Timp de câteva săptămâni, Renault a vorbit cu oamenii din anturajul lui Carlos Ghosn despre eventualitatea demisiei sale. Conform informațiilor noastre, acceptul a fost în cele din urmă obținut.

"Carlos Ghosn a fost informat, atât de reprezentanții Statului, cât și de avocații grupului, despre dorința Renault de a pune în practică o guvernare durabilă. Iar el a spus că nu dorește să fie un obstacol nici pentru Renault și nici pentru Alianță ", a declarat spune o sursă apropiată directorului executiv. Potrivit Les Echos, Ghosn dorește să/și prezinte demisia, însă mai sunt câteva detalii tehnice de rezolvat.

Consiliul de administrație al Renault se va întâlni joi pentru a anunța demisia lui Ghosn și pentru a numi succesorii acestuia. Dacă nu vor apărea surprize majore, Jean-Dominique Senard va prelua președinția neexecutivă iar Thierry Bolloré va deveni director general. Această opțiune este susținută de statul francez, care deține 15% din capitalul grupului.

Jean-Dominique Senard va fi în curând al 11-lea președinte din istoria Renault, iar Thierry Bolloré, fost mână dreaptă a lui Carlos Ghosn, va avea sarcina nu mai puțin delicată de a gestiona operațiunile grupului în relația cu Nissan, într-un context dificil. Reamintim, Renault deține 43% din Nissan, care deține 15% din Renault.

  • Liberation: Tratatul franco-german: un pact de prietenie pentru lideri în primejdie

Macron și Merkel, ambii slăbiți, semnează marți noul tratat de la Palatul Elysée, la Aachen. Simbolic, textul reafirmă principiile solidarității, dar eludează problemele europene.

Dacă “cuplul franco-german” este de regulă bănuit că se ocupă mai mult de aparențe decât de elaborarea unor politici concrete, semnarea noului tratat nu va amuți gurile rele.

Acest text era totuși așteptat de la discursul lui Emmanuel Macron din septembrie 2017, de la Sorbona. La vremea respectivă, președintele francez pleda cu emfază pentru “un impuls franco-german decisiv și concret” și propunea semnarea unui nou tratat pe 22 ianuarie 2018. Șeful statului relua mai mult sau mai puțin idei deja enunțate de fostul cancelar german Gerhard Schröder și eseistul Alain Minc într-un articol în 2016, unde făcea apel la o extindere a textului semnat în 1963 de Adenauer și de Gaulle. Într-un context post-Brexit de “creștere a populismului”, de “resurgențe naționaliste” și de revenire a egoismelor”, cei doi pledau pentru un “Elysée 2.0”.

Astfel, la momentul discursului său de la Sorbona, Macron dorea ca textul să fie ratificat la a 55-a sa aniversare, pe 22 ianuarie 2018. Dar cerințele Palatului Elysée s-au lovit de convulsiile politicii interne germane: în ianuarie 2018, Berlinul era paralizat de constituirea dificilă a unei noi coaliții de guvernare și deci puțin dispus să-i urmeze îndemnul. Cu peste un an mai târziu, iată textul în sfârșit ratificat de Macron și Merkel la Aachen, fosta capitală a imperiului Carolingian.

Cască militară prusacă

Dacă, de obicei, tratatele franco-germane declanșează destul de puține reacții pe cele două maluri ale Rinului, acest text atrage atenția mai mult. De câteva zile circulă în Franța mai multe intoxicări alimentate de extrema dreaptă franceză. Textul este acuzat că împinge Franța să-și împartă locul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU cu vecinul său de peste Rin și chiar să “vândă” Alsacia și Lorena germanilor – dovadă a reminiscentelor germanofobe în Franța. Aceste din urmă elucubrații au reușit să facă foarte austerul “Frankfurter Allgemeine Zeitung” să scrâșneasca din dinți. În ediția sa de luni, cotidianul din Frankfurt pune pe prima pagină o cască militară prusacă, însoțită de comentariul sarcastic: “Cine ar fi crezut?”.

În plus, adăugând la confuzia ambiantă, mai mulți deputați germani au receptat prost anunțul privind data semnării textului de către guvern: ei își programaseră în aceeași zi să discute cu omologii lor francezi despre un nou acord parlamentar. Șefa grupului parlamentar al verzilor din Bundestag a vorbit despre un “afront”, în vreme ce unul din colegii ei din FDP (liberali) vorbea despre o “acțiune ostilă”.

Dar dincolo de fantasme complotiste și susceptibilitati diverse, ce spune textul? Cele două țări se pregătesc să adopte “o clauză de apărare reciprocă care recunoaște că o agresiune, o amenințare la adresa uneia din cele două țări va fi văzută ca o agresiune, o amenințare, de către cealalată țară, care va face totul pentru a-și ajuta partenerul”. “Foarte concret, acest lucru se poate întâmpla în cazul unui atac terorist în care trebuie desfășurat un anumit număr de mijloace de asistență, de căutare, de informații comune pentru a ajuta cealaltă țară”, se arată la Palatul Elysée. Dar această “clauză de solidaritate” nu este nouă. Ea se inspiră din ceea ce există deja în tratatele NATO și UE. Textul dă de asemenea asigurări că Franța susține Germania să obțină un loc de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Acest lucru reprezintă chiar o “prioritate a diplomației franco-germane”. Dar subiectul era deja pe ordinea de zi a “Agendei 2020”, foaia de parcurs elaborată la al 12-lea Consiliu de miniștri franco-german, în 2010.

”Oportunitate ratată”

În plus, există numeroase clivaje între Franța și Germania, pe subiecte atât de diferite ca taxarea giganților digitalului, renunțarea la nuclear sau politica de export de arme. Mize despre care tratatul nu spune mare lucru. “Multe probleme nu sunt evocate în text. Este cu adevărat o oportunitate ratată, mai ales cu câteva zile înaintea alegerilor europene”, comentează Jens Althoff, directorul filialei franceze a Fundației Heinrich Böll – afiliată Verzilor germani. “De exemplu, miza transformărilor ecologice abia este abordată și nu există un proiect comun. Este și cazul politicii de imigrare și integrare, în situația în care ideea este de a se ajunge în final la o politică europeană comună”.

Textul prevede câteva inițiative, ca un Consiliu franco-german de experți economici (pur consultativ), compus din zece experți independenți, sau crearea unei platforme digitale comune la care mai multe mijloace media - France Télévisions, ARD, Arte – au “început deja să reflecteze”, arată Palatul Elysée.

La modul general, cei doi lideri semnatari sunt slăbiți. Slăbit de criza vestelor galbene, șeful statului pare că și-a pus în planul doi ambițiile europene. Cancelara a devenit pe măsură ce s-au scurs lunile o “rată șchioapă”, lideră la final de domnie într-o țară în criză politică. Având ca fundal comun incertitudinile Brexit, creșterea populismelor în Europa și neîncetatele turbulențe ale președinției Trump. (RADOR)

  • The Guardian: Partidul Laburist pledează pentru un vot în Camera Comunelor pe tema unui al doilea referendum

Amedamentul propus reprezintă o schimbare majoră a politicii pe tema votului populaţiei cu privire la Brexit

Printr-un amendament depus luni seara înaintea noului proiect al Theresei May, Partidul Laburist a declarat că parlamentarii din Camera Comunelor ar trebui să voteze eventualitatea unui al doilea referendum.

E pentru prima oară când acest partid le cere oficial parlamentarilor să ia în consideraţie un al doilea vot, deşi amendamentul de compromis, atent formulat, nu angajează conducerea partidului în a sprijini refrerendumul în cazul în care votul ar avea loc.

Textul cere guvernului May să organizeze votul în privinţa a două alternative - noul său plan pe tema Brexitului sau dacă să se legifereze "organizarea unui vot al populaţiei pe tema acordului sau a propunerii" care ar fi sprijinită de majoritatea parlamentarilor din Camera Comunelor.

Intervenţia laburistă survine într-un moment când conducerea partidului încearcă să aplaneze disputele dintre Jeremy Corbyn, câţiva dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai acestuia, care se arată sceptici faţă de un al doilea referendum, şi alţii care se arată mai entuziasmaţi, cum ar fi Sir Keir Starmer, purtătorul de cuvânt al partidului pentru probleme legate de Brexit.

Planul alternativ al partidului cu privire la Brexit, care va fi supus unui vot separat dacă amendamentul va fi acceptat, propune ca Regatul Unit să rămână într-o uniune vamală post-Brexit cu Uniunea Europeană şi să aibă relaţii strânse cu piaţa unică. Drepturile cetăţenilor şi reglementările pe tema consumului ar urma să fie în concordanţă cu cele din UE.

Corbyn a declarat: "Amendamentul nostru le-ar permite parlamentarilor să voteze opţiunile vizând încheierea acestui blocaj creat de Brexit şi să prevină haosul în eventualitatea lipsei acordului. E momentul ca planul alternativ al Partidului Laburist să iasă la rampă, menţinându-se totoată 'pe masă' toate opţiunile, inclusiv opţiunea vizând un vot al populaţiei".

Aseară însă, susţinătorii unui al doilea referendum s-au apucat să critice planul alternativ cu privire la Brexit. Reprezentanţii campaniei Votul Poporului au declarat că este doar una dintre promisiunile legate de Brexit, care - ca şi eventualitatea absenţei acordului - a fost făcută "fără să se ia prea mult în consideraţie rezultatul real al unui asemenea demers".

Un grup de membri ai partidului, sprijinit de zeci de parlamentari laburişti, a pus cinci întrebări cărora, în opinia sa, ar trebui să răspundă modelul propus de Corbyn, iar asta a agravat tensiunile dintre membrii grupului şi conducerea partidului.

O evaluare de 16 pagini a plasat planul laburist la egalitate cu opţiunea lipsei acordului, susţinută de conservatorii adepţi ai Brexitului, şi cu alternativa unei uniuni vamale de tip "Norvegia-plus", ajungând la concluzia că planul nu e cu nimic mai bun decât angajamentele asumate de susţinătorii Brexitului pe vremea referendumului cu privire la UE.

"Toate cele trei planuri alternative se aseamănă mult cu motivaţia prezentată pentru Brexit în 2016, când s-au făcut mari promisiuni, ţinându-se prea puţin cont de rezultatele reale din final".

În evaluare se citează un interviu cu Corbyn, în care el spune că se va opune oricărui acord care ar face Regatul Unit mai sărac, după care se menţionează un studiu al Institutului Naţional de Cercetări Economice şi Sociale, în care se arată că "toate variantele de Brexit ar avea un efect negativ asupra economiei Regatului Unit".

În cadrul aceleiaşi evaluări, se pune întrebarea dacă, potrivit politicii laburiste vizând rămânerea într-o uniune vamală cu o oarecare putere decizională în privinţa acordurilor comerciale ale UE, Regatul Unit "ar avea vreun cuvânt de spus în privinţa politicii comerciale".

Documentul, ai cărui autori nu sunt menţionaţi, subliniază că e "aproape de neconceput ca UE să accepte aşa ceva", după care menţionează Tratatul UE de la Lisabona şi subliniază că "rămânerea în uniunea vamală fără a avea un cuvânt de spus ar fi extrem de nefericită" din cauză că Regatul Unit va fi silit să-şi liberalizeze pieţele în terţe state, dar nu pe bază de reciprocitate".

În sânul Partidului Laburist tensiunile au crescut, având în vedere că parlamentarii care sprijină un al doilea referendum vor să-l forţeze pe Corbyn să sprijine un al doilea vot pe tema Brexitului, în conformitate cu politica partidului de examinare a opţiunilor dacă nu se poate ajunge la alegeri anticipate.

Săptămâna trecută, în dimineaţa când partidul a pierdut votul de neîncredere în guvernul Theresei May, 71 de parlamentari laburişti au declarat că sprijină un al doilea referendum, ceea ce a exclus eventualitatea unor alegeri anticipate.

Un parlamentar laburist, David Lammy, susţinător al unui al doilea referendum, a declarat că amendamentul reprezintă "un mare pas înainte", dar a adăugat că propunerea partidului pe tema unui plan alternativ de Brexit "merită să fie examinată cu atenţie" acum, când Corbyn vrea ca ea să se afle în luminile rampei.(RADOR)

  • Jornal Economico: Davos, în culisele summit-ului celor puternici

Începe la Davos una dintre cele mai importante stațiuni de schi din Elveția, Forumul Economic Mondial. Tema acestei reuniuni anuale este "Globalizarea 4.0".

La ora șapte dimineața, liderii din întreaga lume sunt pregătiți pentru conferințe, dezbateri și întâlniri la nivel înalt. Acestea ajung la peste 200 pe zi la nivel oficial. De fapt, Forumul își propune să fie o reuniune uriașă care întruneşte gânditori și guvernanţi de pretutindeni. Atmosfera este destul de informală (inclusiv în privinţa îmbrăcămintei) și este deschis atât în dezbaterile formale, cât și în cele informale.

Există chiar și autobuze adecvate pentru transportul participanţilor dintr-un loc în altul. Există multe apartamente închiriate (și clădiri întregi) de către companii, din cauza lipsei locurilor în hoteluri. Se spune că bancherii de investiții sunt unul dintre pilonii Davosului și persoane-cheie în negocierile și în acordurile încheiate în marginea reuniunii. Mai importantă, chiar, este oportunitatea de a promova relațiile cu clienții, cu liderii de afaceri, cu concurenţa, cu mediul academic și cu reprezentanții guvernului.

Zilele se pot încheia pe la miezul nopții, și chiar și aşa nu par să ajungă pentru toate. Oriunde te opreşti există o nouă experiență. "Putem merge pe jos și lângă noi trec David Cameron sau Bill Gates încălţaţi cu bocanci de munte", declară întreprinzătorul și investitorul David Braga Malta pentru "Jornal Económico". David, care va participa pentru a cincea oară consecutiv la Forumul Economic Mondial, subliniază atmosfera de lucru informală "chiar și în rândul directorilor marilor companii. Ei vorbesc în voie pentru că nu sunt acolo pentru a face afaceri ", afirmă acesta.

Tema acestei reuniuni anuale este "Globalizarea 4.0" și, conform organizatorilor forumului, se așteaptă aproximativ 3.000 de participanți din companii, guverne, organizații internaționale și societatea civilă. Poliția elvețiană ia foarte în serios securitatea Forumului, mai ales după diferitele atentate teroriste din mai multe orașe europene. O imagine evidentă este lunetiștii de pe principalele clădiri. Protejaţi cu echipament special împotriva zăpezii și a frigului, aceştia controlează toate zonele cu binocluri. În plus, mulți șoferi sunt obligați să se oprească pentru ca autoturismele care circulă în localitate să fie cercetate.

Spre deosebire de ultimii doi ani, António Costa nu va fi prezent, reprezentarea politică națională fiind asigurată de ministrul economiei, Pedro Siza Vieira, și de secretarul de stat pentru internaționalizare, Eurico Brilhante Dias. La nivel de companii, Jerónimo Martins, Sonae și EDP vor fi, de asemenea, prezente. Printre cele mai notabile absențe vor fi Emmanuel Macron, Donald Trump și Theresa May. Pe de altă parte, președintele brazilian, Jair Bolsonaro, va atrage lumina reflectoarelor de la Summit.

Participarea la Forumul celor puternici are un preț ridicat. La una dintre edițiile precedente, o companie de capital de risc a cheltuit aproape 600.000 de euro pentru a "îi face fericiți pe investitori" timp de 72 de ore, a informat presa internațională. Costul poate aduce beneficii. Unii veterani ai forumului, cum ar fi omul de afaceri Martin Sorrell (CEO și fondator al WPP, o multinațională de publicitate și relații publice din Anglia, deținătorul recordului de participare la aproape 40 de ediții) sau milionarul indian Rahul Bajaj consideră că acest mic oraș elvețian este locul ideal pentru a ajunge departe în viață. Pe lista de sfaturi pentru participanți se numără următoarele: "De multe ori îţi vine greu să crezi că ai întâlnit, cu adevărat, pe cineva pe care ţi-ai dorit mereu să-l cunoşti". "Nu umple agenda cu întâlniri. Pierzi interacțiunea și atmosfera"; "Există clienți, mass-media, oameni de afaceri și guvernanţi, toţi închişi într-un singur loc". (RADOR)