O revenire în formă de U care să înceapă din trimestrul al treilea în cel mai bun caz, o monedă locală sub presiune dar cu o depreciere controlată de BNR, o inflație în scădere în acest an dar apoi într-o dinamică crescătoare, un nivel al șomajului de 5,7 în 2020 și apoi de 6,8 în 2021- acestea sunt foarte pe scurt estimările din cel mai recent raport ”Romania- Economic Outlook” publicat în aceste zile de BRD.
Cât privește cursul de schimb, specialiștii băncii spun că leul este mai vulnerabil decât monedele altor țări din jur. ”Dimensiunea deficitelor gemene și riscurile crescute în ceea ce privește politica fiscală și sustenabilitatea datoriei publice, fac ca leul să fie mai vulnerabil decât celelalte monede din regiune. Ne așteptăm ca EURRON să încheie anul la 4,87 în fața euro iar la finalul anului viitor cursul să ajungă la 4,97 (cu o medie anuală de 4,93)”, arată raportul citat.
Ce mai arată REO Summer 2020:
Produsul intern brut: România a înregistrat cea mai puternică expansiune din UE în primul trimestru al anului 2020 și a fost printre puținele țări care au raportat o dinamică trimestrială pozitivă.
Cea mai mare parte a impactului economic al pandemiei este de așteptat să se concentreze în al doilea trimestru al anului 2020. Ridicarea progresivă și orientată a restricțiilor începând cu jumătatea lunii mai, alături de măsurile de sprijin guvernamental ar trebui să pregătească terenul pentru redresarea economică începând cu trimestrul al treilea. Ne menținem prognoza din martie în care estimam o contracție a PIB de 3,9% în 2020, în scenariul de bază, dar vedem riscuri înclinând spre o contracție mai accentuată. Suntem rezervați în privința șanselor ca economia să revină în teritoriul pozitiv anul viitor, deoarece disruperea cauzată de Covid19 ar putea fi mai îndelungată și mai îndelungată, în timp ce muniția pentru a o contracara este redusă. Prin urmare, vedem o probabilitate mai mare în favoarea unei ușoare contracții.
Inflație: dinamica prețurilor de consum a încetinit până la 2,7% an/an în aprilie. Ne așteptăm ca rata inflației să rămână în intervalul țintă în 2020/2021, în jurul a 2,5% în decembrie 2020 și la 2,8% în decembrie 2021.
Piața muncii: Martie a marcat un punct de cotitură în privința pieței muncii, atât din punct de vedere al veniturilor, cât și al numărului de angajați, deoarece măsurile aplicate pentru a ține sub control pandemia au impus restricții majore în business și în privința mobilității forței de muncă. Deciziile luate de autorități ar trebui să favorizeze o ajustare a pieței muncii. În scenariul de bază, vedem o rată a șomajului la 5,7% în acest an, după care să urce la 6,8% în 2021. După ce am văzut în ultimii ani creșteri salariale de două cifre, am putea asista la o contracție semnificativă a acestor creșteri în anul acesta.
Sector extern: Deficitul de cont curent din primul trimestru s-a ridicat la 1,36 miliarde EUR, cu 21,9% mai mare an / an. Conform estimărilor noastre, acest deficit s-ar putea reduce la 3,5% din PIB în acest an (față de 4,6% în 2019), urmând ca în 2021 să asistăm la o ușoară creștere a deficitului de cont curent până la 3,8% din PIB.
Politica fiscală și datoria publică: România a fost singurul stat membru al UE care a depășit pragul deficitului fiscal de 3% din PIB în 2019. Mai mult, România prezintă un nivel foarte scăzut al veniturilor guvernamentale, în special veniturile fiscale, precum și o rigiditate ridicată a cheltuielilor, limitând spațiul de manevră. Pe 15 aprilie, guvernul a aprobat prima rectificare bugetară în acest an. Diferența fiscală a fost reevaluată la 72,5 miliarde lei sau 7,6% din PIB (față de 3,6% inițial), bazată pe o scădere a PIB real de 1,9% în acest an. În prezent, toate cele trei agenții majore de rating acordă o perspectivă negativă ratingului de credit al României, cu riscuri semnificative pentru un downgrade.. Estimăm ca deficitul bugetar va atinge 7,8% din PIB în acest an și va reveni la 5,2% anul viitor, datoria publică urmând să crească la 42% din PIB în acest an și în continuare la 44,7% în 2021.
Piața monetară și politica monetară: Măsurile de politică monetară ale BNR s-au dovedit eficiente, restabilind normalitatea în piață. Având în vedere scenariul unei contracțiii economice mai profunde și o recuperare mai de durată, la 29 mai BNR a redus din nou rata politicii, cu 25bps la 1,75%. Considerăm că cel mai probabil scenariu este cel în care BNR va mai opera o nouă reducere a ratei de 25bps anul acesta. Banca centrală va continua să utilizeze un mix de instrumente monetare, atât ortodoxe, cât și neortodoxe, dacă acest lucru va contribui la menținerea stabilității prețurilor.
Piața Forex: În scenariul de bază, presupunem că Banca Națională a României (BNR) va continua să monitorizeze îndeaproape piața în lei (prin controale de lichiditate sau operațiuni directe FX), păstrând volatilitatea RON. Ne așteptăm ca BNR să fie confortabilă cu o slăbire treptată a monedei RON la aproximativ 2-3% pe an, ceea ce ar aduce moneda națională mai aproape de nivelul de echilibru, limitând în același timp impactul asupra inflației. Cu toate acestea, dimensiunea deficitelor gemene și riscurile crescute în ceea ce privește politica fiscală și sustenabilitatea datoriei publice, fac ca RON să fie mai vulnerabil decât celelalte monede din regiune. Ne așteptăm ca EURRON să încheie anul la 4,87 în fața euro iar la finalul anului viitor cursul să ajungă la 4,97 (cu o medie anuală de 4,93).
