”Avem din ce în ce mai puțini angajați, adică cei care plătesc pensiile. În lipsa contribuțiilor sociale, sistemul nu poate exista. După 2030 numărul pensionarilor va crește vertiginos, în acel an vor ieși la pensie peste 1,5 mil de români și statul va trebui să le plătescă pensia. Imaginați-vă intervalul 2030 - 2035 când statul va trebui să plătească pensiile a peste 6- 6,5 mil de pensionari și numărul angajaților va fi de cel mult 4,5 milioane”, a spus Claudiu Vuță, analist economic și fondator al Project -E.ro într-o conferință online dedicata radiografierii sistemului de pensii.

Eveniment Pensia mea, incotroFoto: Hotnews

​“Actualul fond de pensii este de fapt un sistem de redistribuire care se numește CAS”, a mai adăugat Vuță. Urmând modelul țărilor europene occidentale, în 2007 România a organizat sistemul de pensii astfel încât românii să aibă posibilitatea să redistribuie o parte către Pilonul 2, care este privat, dar și obligatoriu.

”Cota CAS de 25% se aplică salariului brut și se duce 21,25% către Pilonul 1 și 3,75% către Pilonul 2. 3,75% nu sunt suficienți bani pentru a întări Pilonul 2. 6% trebuia să fie legal. Astfel, devine urgent ca pentru Pilonul 2 statul, împreună cu specialiștii din domeniu, să caute soluții, să gândească pe termen mediu și lung, pentru ca și actualii angajați să beneficieze de pensii decente când se retrag din activitate. Vreau să văd soluții, nu populism, să văd oameni care se implică, nu demagogi. Doar promițând bani pensionarilor vom reuși un singur lucru – să aruncăm fondul de pensii și mai mult în deficit. Conform datelor Ministerului Muncii în România sunt 4,7 mil pensionari și 5,6 mil salariați activi. Să ne uităm cu atenție la acest sistem public și să înțelegem că este sustenabil doar când numărul angajaților îl depășește pe cel al pensionarilor, când există mai mulți oameni aflați în câmpul muncii decât cei ieșiți din activitate, e de părere analistul economic.

• Potrivit unui studiu al Chartered Financial Analyst (CFA) România, datoria implicita a statului cu pensiile viitoare, era, la finalul anului 2015 de 1.295 miliarde lei (aproximativ 288 miliarde EUR, la cursul de schimb EUR/RON din anul 2015), sau aproximativ 182% din PIB-ul acelui an. Ajustand cifrele publicate in 2015 cu evolutiile ulterioare si prevazute de lege, valoarea actualizata a drepturilor de pensie acumulate este estimata a fi 2.821 miliarde lei la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde EUR la cursul de schimb din prezent), reprezentand 250% din PIB-ul nominal estimat pentru acel an.

Rezultatele analizei CFA arata ca:

• Deficitul C.N.P.P. explodeaza incepand cu anul 2021;

• Ar putea dura aproape un deceniu ca deficitul sa revina la valori “normale” de aproximativ 1% din PIB;

• Trendurile demografice sunt foarte ingrijoratoare: mai multi pensionari si mai putini salariati.

Ca urmare a acestei evolutii, raportul de dependenta creste de la 47 (in anul 2011) la 63 (in anul 2060) persoane tinere si varstnice raportate la 100 de persoane adulte.

Mai mult, in perioada 2025 –2035 se va inregistra un varf de pensionari, aferenta generatiei numita “generatia decreteilor”.

“Pensia noastră este cea care va conta pentru a ne păstra nivelul de trai pe care îl așteptăm și pentru care muncim întreaga viață. Auzim adesea vorbindu-se în rândul populației despre nesiguranță, incertitudine privind pensia, mulți spun că nu “vor mai apuca pensia”. Cu fiecare zi care trece, devine certitudine faptul că statul nu va putea să ne asigure acel nivel de trai pe care noi îl dorim și care este dreptul nostru în urma contribuțiilor. Trebuie să ne gândim pentru pensie încă de la primul salariu, să ne informăm și să vedem care este și responsabilitatea noastră, să conştientizăm noi importanţa economisirii. Trebuie să existe o discuție serioasă legată de soluții la nivelul decidenților, e timpul să gândim pe termen lung și să cerem acest lucru de la agenda publică.”, explică Daniela Șerban, profesionist în finanțe.

La rândul său, Horia Gustă, Președinte AAF spune că sistemul de pensii Pilon 1 este construit în mod diferit față de toate celelalte sisteme. Nu se bazează pe ceea ce contribui tu efectiv, ci pe niște formule, pe niște puncte de pensie de care beneficiezi la data ajungerii la pensie. ”Este important ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să se bazeze doar pe acel pilon, ci trebuie să ia în calcul să aibă un contract de munca și să se asigure ca îi este virată contribuția la pilonul 2. Trebuie să cerem să fim informați despre pilonii de pensie și să și contribuim la ei. “A bântuit” foarte mult fantoma naționalizării pilonului 2 de pensii și în acest caz soluția ramane pilonul 3. Totodată, recomand tuturor celor care lucreză în sistemul privat ca în momentul în care apar fonduri de pensii ocupaționale să discute cu angajatorul care sunt condițiile pentru a avea o astfel de pensie. Să nu uităm de economisire și investiții ca potențiale soluții. Un studiu al bursei a arătat că dacă economisești 100 de lei pe luna, în 20 de ani ar însemna 24 mii lei cash. Investind folosind un indice bursier, suma ar fi 149 mii lei în 20 ani cu tot cu dividende. Pilonul 2 sau 3 nu îți poate da un randament de aprox 600% în 20 de ani niciodată. Astazi sunt fonduri de investiții care replică indicii bursieri și pot da randamente foarte bune. Singura soluție este să ne educăm în această direcție.

Ce poate face Guvernul? Este esențial să vină cu măsuri concrete pentru a deveni competitive contractele de muncă și astfel să crească numărul angajaților. O variantă ar fi să ofere avantaje fiscale pentru o perioadă determinată de timp așa cum s-a întâmplat și în IT.”, adaugă Gustă.

Ce au mai precizat ceilalți participanți la conferința privind pensiile:

• Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România: “Pilonul 1 și pilonul 2 nu vor putea asigura un trai decent la pensionare pentru actualii contribuitori. Astfel, trebuie investit în educație financiară, în sensul că oamenii să fie conștienți de ceea ce îi așteaptă atunci cand se vor pensiona pentru a lua măsuri în timpul vieții active. Ce se poate face în plus față de pilonul 3? Economisirea și investițiile sunt răspunsul. Pilonul public este foarte dezavantajos, se vede că este o taxă, nu primim înapoi nici măcar jumătate din cât contribuim. Soluțiile pe care le are la îndemână statul, folosite și pe plan internațional, și din care cel mai probabil va implementa un mix sunt: creșterea taxării, majorarea vârstei de pensionare, plafonarea sau scăderea pensiilor publice. Oricare ar fi mixul, este cert că pensia publică viitoare va fi mai mică, mai scumpă și va veni mai tarziu. Soluția este să mergem treptat către un sistem privat de pensii și să creștem ponderea alocată din salariu către sistemul privat.”

• Vasile Strat, Decan Bucharest Business School: “Pensia noastra depinde de stat și de noi înșine. Prin urmare e nevoie de educație în rândul populației, încă de la grădiniță și de o educație serioasă și în rândul celor care iau decizii. Trebuie să găsim soluții acum ca sistemul să funcționeze. Ne uităm acum și vedem că în 5-10 ani nu o să mai functioneze. Este clar ca este nevoie de angajați astfel încât numărul lor să depășească cu mult numărul pensionarilor. Văd 2 soluții – facilități pentru ca România să fie mai atractivă pentru angajați, dar însoțite de o strategie clară care să producă valoare adaugată mai mare, și educație financiară, informare a populației. Autoritățile trebuie să comunice mai bine, constant, să pună toată lumea la masă și să construiască o strategie pentru a ne convinge de ce este bine să contribuim la pilonul 3.”