A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2 ● Cât costă să împuşti un urs? Tarifele pornesc de la 3.000-5.000 de euro ● Cum a folosit un primar PSD angajații și utilajele instituției la muncă în ferma familiei ● Sezonier român în Germania: "Muncă multă, drepturi puţine" ● Achitări în cazul ASTRA Asigurări (prejudiciu de 200 milioane euro): „Fapta nu e prevăzută de lege” ● Aproape de adoptare: Cei afectați de epidemii vor putea primi ajutoare de urgență ● În cazul unor întârzieri sau anulări ale trenurilor, călătorii vor fi despăgubiți sau redirecționați gratuit ● Eșec: România a vaccinat doar 26% din populația peste 65 de ani ● Prețurile industriale își accelerează creșterea – urmează transmisia către prețurile de consum ● Reîncadrarea în criteriile de aderare la Euro a României, imposibilă în 2022 ● Propunerile Finanțelor pentru eliminarea duopolului pe piața RCA: prețuri de referință la reparații, casa de compensare a despăgubirilor, service-urile nu mai pot reprezenta păgubiții, creșterea de 10 ori a plafonului maxim al amenzilor ●Strategiile băncilor centrale: noile frontiere.

Business ReportFoto: Colaj foto

​A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2. Când și unde a apărut primul caz. Un studiu a făcut posibilă identificarea „mamei” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2 responsabil de pandemia COVID-19. Primul caz nu a fost în Wuhan, iar prima variantă a lui SARS-CoV-2 circula deja în octombrie 2019. Studiul a fost publicat în revista „Molecular Biology and Evolution“. Mai mulți cercetători ai Universității Temple din Philadelphia, conduși de Sudhir Kumar, au descoperit „strămoșul“ virusului SARS-CoV-2, scrie La Stampa. „Mama“ atâtor dezastre pentru cercetători are un nume clar: proCoV2 și prima sa variantă circula deja în lume în octombrie 2019. Evoluțiile și mutațiile succesive ale virusului apărut în China au dus apoi la o serie de sub-tulpini care au devenit dominante, în timp, scrie Aleph News.

Cât costă să împuşti un urs? Tariful de împuşcare a unui urs porneşte de la 3.000-5.000 de euro şi poate ajunge până la 15.000-20.000 de euro. Tariful de împuşcare a unui urs în România porneşte de la 3.000-5.000 de euro şi poate ajunge până la 15.000-20.000 de euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de pe site-urile unor asociaţii de vânătoare, care percep aceste tarife pentru vânătoarea organizată desfăşurată pe fondurile cinegetice pe care le gestionează. Ursul, lupul şi râsul sunt specii de vânat strict protejate în România din 2016, dar anual sunt acordate două derogări de la lege, ce se stabilesc cu aprobarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, de regulă, în perioada 15 septembrie - 31 decembrie, respectiv 15 martie - 14 mai, pentru a fi relocate sau eliminate, în cazul în care există un motiv obiectiv pentru acest lucru. Trofeele obţinute în urma vânătorii sunt supuse evaluării de către o comisie de specialitate a fondului de vânătoare. Această comisie are rolul de a acorda un punctaj CIC (The International Council for Game and Wildlife Conservation) în funcţie de caracteristicile fizice ale trofeului. În industria vânătorii de trofee, numărul maximum de puncte pentru un urs este de 600, scrie Ziarul Financiar.

Cum a folosit un primar PSD angajații și utilajele instituției la muncă în ferma familiei. A făcut o avere din agricultură într-un singur an. Prefectura Dolj a realizat un control la Primăria Valea Stanciului, condusă din 2012 de Ionel Ovidiu Gîngioveanu, care s-a finalizat cu un raport înaintat DNA, Parchetului și Poliției. Principala acuzație: folosirea resurselor primăriei la ferma deținută în acte de soția primarului. Soție care se ocupă de agricultură în timpul liber, pentru că oficial ea este angajată a primăriei, ca asistentă medicală la o școală. Ionel Ovidiu Gîngioveanu, fost preot, a fost ales primar al comunei Valea Stanciului din județul Dolj, în anul 2012, pe listele Partidului Poporului – Dan Diaconescu. În 2016 câștigă din nou, dar din partea PSD. La alegerile locale din septembrie 2020 a fost reales din partea aceluiași partid. Edilul este acuzat că folosește utilajele primăriei și pe unii dintre angajații instituției la ferma agricolă aflată pe numele soției, conform unui raport realizat de Prefectura Dolj, condusă de membrul PNL Nicușor Roșca, scrie Libertatea

Sezonier român în Germania: "Muncă multă, drepturi puţine". Fără sezonieri, agricultura germană nu supravieţuieşte. Cum supravieţuiesc însă lucrătorii mobili din România şi alte ţări est-europene fără o asigurare medicală adecvată? Cristian pare liniştit acum. După aproape un an de când lucrează în Germania, tânărul român de 20 de ani are senzaţia că situaţia începe să se normalizeze şi pentru el. Odiseea lui Cristian a început în iulie 2020, când a ajuns la o fermă germană, unde urma să ajute la muncile agricole. Nu vorbea limba, nu înţelesese exact ce semnase, dar ştia că are nevoie de bani pentru a-şi sprijini familia din România şi, de ce nu, pentru a-şi face el însuşi un rost în viaţă. Nu îl interesa dacă are o asigurare medicală valabilă, pentru el conta că la sfârşitul lunii putea să se bucure de puţin peste 1000 de euro, bani cu care, după ce trimitea o parte celor de acasă, putea să viseze la o viaţă mai bună, scrie Deutsche Welle.

Achitări în cazul ASTRA Asigurări (prejudiciu de 200 milioane euro): „Fapta nu e prevăzută de lege”. „Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus astăzi, la finalul a 4 ani de proces, prin hotărâre definitivă, achitarea tuturor persoanelor trimise in judecata în anul 2017 în dosarul falimentului societății de asigurări ASTRA, având asociat un prejudiciu de aproximativ 200 milioane Euro”, susțin avocații. Achitările au fost date pe considerentul că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Cu privire la prejudiciu, instanța a lăsat nesoluționată latura civilă, urmând să se deschidă un proces separat, scrie Newsweek.

Aproape de adoptare: Cei afectați de epidemii vor putea primi ajutoare de urgență. Autoritățile centrale și locale vor putea dispune acordarea, în anumite situații, a unor ajutoare de urgență, în bani sau în natură, inclusiv celor care au fost afectați de epidemii, conform unui proiect de lege ce este pe punctul de a fi adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, după ce propunerea a primit raport favorabil de adoptare. Astfel, potrivit proiectului de lege menționat, care are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Guvernul și primarii vor putea acorda acorda ajutoare de urgenţă, în bani sau în natură, celor care se află în situaţii de necesitate cauzate de epidemii, calamităţi naturale, incendii, accidente, precum şi pentru alte situaţii deosebite determinate de starea de sănătate ori de alte cauze care pot conduce la apariţia sau sporirea riscului de excluziune socială. În plus, autoritățile locale vor putea acorda aceste ajutoare de urgență inclusiv în caz de deces, în ţară sau în străinătate, scrie Avocatnet.ro

În cazul unor întârzieri sau anulări ale trenurilor, călătorii vor fi despăgubiți sau redirecționați gratuit. Prin adoptarea, la sfârșitul lunii aprilie, a unor norme privind drepturile călătorilor din transportul feroviar, Parlamentul European (PE) a stabilit o serie de noi reguli care să ofere o protecție mai bună călătorilor ce se confruntă cu întârzieri, anulări sau discriminări. Mai exact, cetățenii Uniunii Europene (UE), deci și românii, vor putea alege, în cazul unor întârzieri mari a trenurilor, rambursarea banilor plătiți pe bilet, continuarea călătoriei sau redirecționarea gratuită și în condiții comparabile. Noile reguli se vor aplica atât călătoriilor naționale, cât și celor internaționale din spațiul UE. Regulamentul adoptat acum de PE se va aplica direct și în țara noastră, fără să fie necesară transpunerea lui prin lege sau ordonanță. Așa cum apare într-un comunicat de joi al PE, “eurodeputații au adoptat noi norme care oferă o protecție mai bună călătorilor cu trenul care se confruntă cu întârzieri, anulări sau discriminări”. Mai exact, noile reguli stabilesc că, în caz de întârzieri sau anulări, cei ce călătoresc cu trenul, fie în țară, fie în spațiul UE, vor fi redirecționați și vor primi ajutor din partea transportatorilor feroviari. Astfel, dacă trenul va întârzia mai mult de o oră, pasagerii vor avea posibilitatea de a alege “fie rambursarea integrală a costului biletului lor, fie continuarea călătoriei, fie redirecționarea în condiții comparabile, dar fără a suporta costuri suplimentare”, după cum scrie în comunicatul PE, scrie avocatnet.ro

Eșec: România a vaccinat doar 26% din populația peste 65 de ani. Optimismul autorităților în ce privește mersul campaniei de vaccinare ar trebui să fie temperat de o realitate mai puțin plăcută: până în 5 mai numărul persoanelor de peste 65 de ani vaccinate cu cel puțin o doză este 960.847. Ceea ce înseamnă un procent de 26,2% din totalul persoanelor de peste 65 de ani, potrivit anunțului făcut de Valentin Gheorghiță și datelor Institutului Național de Statistică (INS). În ce privește populația de peste 60 de ani, lucrurile stau și mai prost. La începutul lunii mai erau vaccinați cu ambele doze doar 17,18% din totalul populației de această vârstă, potrivit datelor oferite de site-ul guvernului. Numărul celor care au făcut doar prima doză era de 417.472, adică 8,4%. Astfel, până la începutul acestei luni, se vaccinaseră cu una sau două doze 1.269.568 de persoane (25,17%) la categoria de vârstă de peste 60 de ani, potrivit Europei Libere.

Prețurile industriale își accelerează creșterea – urmează transmisia către prețurile de consum. Efecte pe inflație, pe curs, în economie. Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-au accelerat creșterea în martie 2021, ajungând la 4,84%, de la 2,12% în februarie și 0,12% în ianuarie. Datele INS arată o majorare lunară de 1,43 puncte procentuale venită pe canalul pieței externe (de la -0,65% la +4,31% în doar 2 luni!) și exacerbată de evoluția cursului pe tendința internă. Influența majorărilor se va transmite în următoarele luni către indicele prețurilor de consum pentru populație. La extern, evoluția va ajuta la majorarea încasărilor din exporturi, dar va afecta plățile pe partea de importuri, cu observația importantă că se accentuează astfel o presiune în sensul devalorizării leului, scrie cursdeguvernare.ro

Reîncadrarea în criteriile de aderare la Euro a României, imposibilă în 2022. Inflaţia va fi primul indicator ce va putea reintra în intervalul ţintă, în 2023. Vaccinarea populației ajută redresarea, însă economiile sunt încă suferinde. De aceea, regulile fiscale rămân „dezactivate” în UE și în perioada 2021-2022. Revenirea PIB la nivelul pre-pandemie este așteptată în unele state din UE în acest an, în altele în 2022. Dar va fi o redresare dificilă, neuniformă, cu daune de durată, cu transformări induse de noi tehnologii și efecte ale schimbării de climă se arată în Monitorul România –Zona Euro, publicat recent de BNR. Acesta este contextul general în care se mișcă economia noastră care, spre deosebire de celelalte din UE, a pornit războiul cu virusul SARS-CoV-2 cu un deficit bugetar structural de peste 5 la sută din PIB, cel mai înalt în UE. În 2020 deficitul cash (încasări versus ieșiri efective) al bugetului public a fost de 9,79 la sută din PIB, încadrabil în tabloul european. Pentru 2021, Guvernul țintește un deficit de 7,16 la sută din PIB (ESA de 8,23 la sută din PIB), ce indică debutul corecției macroeconomice, ce a fost amânat de pandemie. Începutul corecției definește proiecția bugetară, care a fost subliniată și de Consiliul Fiscal, scrie FinEco24News

Propunerile Finanțelor pentru eliminarea duopolului pe piața RCA: prețuri de referință la reparații, casa de compensare a despăgubirilor, service-urile nu mai pot reprezenta păgubiții, creșterea de 10 ori a plafonului maxim al amenzilor. Introducerea prețurilor de referință ale manoperei practicate pentru reparația autovehiculelor și eliminarea posibilității ca unitățile service să reprezinte interesele păgubitului RCA în relația cu asigurătorul care va achita despăgubirea sunt două dintre propunerile Ministerului Finanțelor Publice (MFP), incluse într-un nou proiect de act normativ al instituției, pentru eliminarea duopolului pe piața RCA, unde City Insurance și Euroins aveau la finele anului 2020 o cotă de 75% din subscrieri. În plus, ministerul propune creșterea de 10 ori, la 5 milioane de lei, a plafonului maxim al amenzilor pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) le poate aplica asigurătorilor care, spre exemplu, nu achită integral și la termen despăgubirile datorate din asigurarea obligatorie RCA către persoanele prejudiciate, conform analizei Profit.ro.

Aurel Popescu (ROMPAN): Producția de grâu va fi una foarte bună, iar prețurile vor fi unele foarte mari. Producţia de grâu din acest an se anunţă a fi una ''foarte bună'', după cum arată în prezent această cultură, preţurile fiind însă foarte mari pentru noua recoltă, susţine preşedintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase - ROMPAN, Aurel Popescu. „Cultura grâului arată foarte bine, la fel şi rapiţa, şi orzul. Dacă mai vin două ploi o să facem o recoltă foarte bună la grâu şi la rapiţă şi la orz, dar interesant este că preţurile din noua recolta sunt foarte mari, chiar dacă se preconizează a fi o recoltă foarte bună. Asta înseamnă un reviriment pentru agricultori, întrucât anul trecut au avut pierderi mari din cauza secetei”, a declarat Aurel Popescu, potrivit Economica.net.

Strategiile băncilor centrale: noile frontiere. Cu trei decenii în urmă inovația în materie de strategii monetare ale băncilor centrale se numea țintirea directă a inflației, implementată în pionierat de Noua Zeelandă. Țintirea agregatelor monetare își arătase limitele, în timp ce, într-o lume în pragul globalizării, țintirea cursului de schimb era testată de sofisticarea piețelor financiare sau constrângerile legate de o anumită disciplină fiscală. Într-un mediu în transformare, a patra revoluție industrială luând avânt, băncile centrale și-au adaptat modul de abordare și implementare a politicii monetare. Independența și transparența sporită le-a ajutat, consolidarea reputației dovedindu-se un activ peren, fructificat din plin mai ales în perioadele de criză. Potrivit unor evaluări, în anul 2018, 67 de bănci centrale din lume aplicau de jure sau de facto strategia de țintire a inflației pentru a aduce creșterea prețurilor la nivele tolerabile și atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor pe termen mediu. Strategia s-a dovedit eficace în temperarea inflației atât prin intermediul instrumentului tradițional – rata dobânzii de politică monetară – cât și, ulterior, prin tehnici noi, precum ghidarea prospectivă al așteptărilor , scrie Econtextmedia.net