Datoria publică a crescut cu 12 puncte procentuale în anul 2020 și cu încă 2,6 puncte procentuale în primele patru luni din 2021, ajungând la 49,9% din PIB, arată un raport al BNR publicat joi. Aceasta reprezintă cea mai abruptă tendință ascendentă din ultimii 9 ani și plasează datoria publică aproape de pragul de sustenabilitate (care e de 50-55% din PIB). Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menținerea ei sub un anumit nivel, ci și asigurarea că îndatorarea suplimentară își are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generațiile viitoare, mai precizează raportul citat. În condițiile în care cheltuielile cu asistența socială și cu personalul au ajuns la 94% din valoarea veniturilor fiscale și a contribuțiilor de asigurări, este îndoielnic că respectivele criterii de sustenabilitate și de bună guvernanță sunt îndeplinite.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

Ce mai precizează raportul:

  • Necesarul de finanțare aferent anului 2020 s-a majorat cu 62% față de anul precedent, ajungând la 148 miliarde lei, un maxim istoric din punct de vedere absolut, respectiv 14% din PIB. Ca urmare atât a creșterii costului de finanțare, cât și a noilor emisiuni de obligațiuni, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 1,4% din PIB la finalul anului 2020, în creștere cu 0,23 puncte procentuale față de anul 2019.
  • Deși în scădere față de nivelurile atinse în luna aprilie 2020, randamentele obligațiunilor românești se situează la cel mai ridicat nivel atât regional, cât și din Uniunea Europeană, indicând percepția de risc ridicată a investitorilor.
  • Pentru a putea menține accesul facil și la costuri reduse la piețele financiare externe este necesar ca România să se angajeze în reforme fiscale care să îmbunătățească sustenabilitatea finanțelor publice și să asigure o mai bună predictibilitate a cadrului fiscal.
  • Accesarea fondurilor europene trebuie să aibă o prioritate crescută pentru a susține redresarea investițiilor, a moderniza structura economiei și a reduce impactul ajustării fiscale. România are acces la 52,2 miliarde euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027, plus alte 32,4 miliarde euro disponibile prin instrumentul Next Generation EU (NGEU), 70% din fondurile nerambursabile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, principalul program al NGEU urmând a fi angajate din punct de vedere juridic până la finele anului 2022. Accesarea acestor fonduri este condiționată de elaborarea unui Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în conformitate atât cu cerințele de reformă menționate în cadrul recomandărilor de țară ale Semestrului European, cât și cu cerințele privind Pactul Verde.

Vezi aici întregul Raport.