Pentru că datoria publică a depășit 45% din PIB, Ministerul Finanțelor a făcut un raport pe care l-a trimis Guvernului, dacă ne uităm pe un document ce se va afla pe masa ședinței Executivului de miercuri. Practic, instituția era obligată să facă asta conform Legii reponsabilității fiscal- bugetare. Așa cum era de așteptat, motivul invocat a fost COVID.

Ministerul FinantelorFoto: Ministerul Finantelor Publice

Raport datoria publica 2020

“În anul 2020, datorită provocărilor semnificative impuse de contextul pandemiei COVID-19 și a urgenței implementării unor măsuri care au necesitat eforturi bugetare pentru combaterea efectelor sociale și economice cauzate de declanșarea crizei COVID-19, pe fondul unei scăderi economice de -3,9%, necesitățile de finanțare la nivel guvernamental (determinate de nivelul deficitului bugetului general consolidat și de volumul refinanțării datoriei publice) s-au majorat față de estimările de la începutul anului, în principal datorită creșterii deficitului bugetar, de la 3,6% din PIB, ținta inițială, aprobată prin Legea bugetului de stat nr. 5/2020, la 9,64% din PIB, conform execuției la 31 decembrie 2020”, se arată într-un raport privind datoria publică pe 2020.

• Astfel, în anul 2020, necesarul de finanțare la nivel guvernamental s-a majorat la un nivel de 149,0 miliarde lei (14,1% din PIB) față de 86,9 miliarde lei (7,7% din PIB) planificat la începutul anului, cu impact direct asupra volumului datoriei suplimentare care a fost atrasă pentru finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice guvernamentale și consolidarea rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, dar și asupra costurilor de finanțare.

Ce se va întâmpla când datoria va depăși 50%: înghețarea cheltuielilor

Pentru anul 2021, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 52% din PIB, spune documentul citat.

Dacă datoria publică este cuprinsă între 50% - 55% din PIB, conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, autoritățile propun un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public.

Pe termen mediu (2021–2024), spune documentul, în condiții de consolidare fiscală reducerea deficitului bugetar va determina reducerea necesitaților de finanțare la nivel guvernamental și menținerea datoriei guvernamentale brute, conform metodologiei UE, la un nivel sustenabil ce nu va depăși 54% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși 48% din PIB.