​Business report: Miliardul de rezervă. BNR se confruntă cu o situație fără precedent. ​Zece adevăruri nepopulare despre datoria publică. Klaus Iohannis – ultima fisă. De ce se împrumută România cel mai scump din UE

de DP     HotNews.ro
Luni, 11 octombrie 2021, 4:54 Economie | Finanţe & Bănci


Business Report
Foto: Colaj foto
Zece adevăruri nepopulare despre datoria publică Miliardul de rezervă. Topul județelor după alocarea pe cap de locuitor. Harghita și Covasna pe primele două locuri BNR se confrunta cu o situatie fara precedent ​De ce se împrumută România cel mai scump din UE: cei 5 indicatori care anihilează avantajul creșterii economice Klaus Iohannis – ultima fisă Cei care lucrează după pensionare pot cere recalcularea pensiei Un an cu Nicușor Dan, primarul care a și făcut, dar mai mult a tăcut Cum ar fi să ne conducem mașinile fără volan și mâini, doar gândind direcția în care trebuie să vireze? Nissan a pornit pe calea undelor cerebrale pentru a afla răspunsul Psihiatrul Ion Vianu: „Cel mai izbitor lucru în România actuală este egoismul liderilor și lipsa preocupării pentru binele comun” Unul din 5 angajaţi îşi va părăsi angajatorul în 2022. Cine vrea un salariu mai mare nu îl poate obţine în compania în care lucrează.

Zece adevăruri nepopulare despre datoria publică. Datoria publică a României a ajuns în 2021 la un record absolut. O consecință firească a crizei Covid și a tendințelor macroeconomice observate încă dinainte de pandemie, spun analiștii. Și anul acesta vom plăti, în total, dobânzi de peste 16 miliarde de lei pentru ea – încă un record. Mantra guvernamentală spune că nu avem motive de îngrijorare: față de restul Uniunii Europene, încă stăm bine. Opoziția vorbește însă de „îndatorarea copiilor” din cauza unei guvernări incapabile. Adevărul este că prognoza e mai sumbră ca oricând și ar trebui să ne sperie, însă datoria publică ar fi crescut la cote-record chiar și fără pandemie. Poate doar în 2009-2010, când Troika (reprezentanți ai Fondului Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană) vizita regulat Bucureștiul, mai vorbeau românii atât de aprins despre datoria publică. Au urmat ani grei, când împrumutul extraordinar de 20 miliarde de euro a fost dublat de o politică dură de austeritate. Era al doilea moment decisiv în care o generație a înțeles că, mereu, populația este cea care plătește datoria publică. Anii ‘80, când obsesia lui Nicolae Ceaușescu de a rambursa datoria externă a adus cea mai neagră perioadă, era încă vie în amintirile celor care, în 2010, aflau că salariile vor scădea și taxele vor crește, scrie Panorama.

Miliardul de rezervă. Topul județelor după alocarea pe cap de locuitor. Harghita și Covasna pe primele două locuri.
Modul în care Guvernul a împărțit un miliard de lei din Fondul de rezervă aflat la dispoziția premierului a declanșat o revoltă printre primarii PSD și USR. O analiză realizată de Asociația Comunelor arată cât a primit fiecare județ în funcție de numărul de locuitori.
Primarii și președinții de Consilii Județene de la PSD au protestat față de împărțirea arbitrară a banilor din Fondul de rezervă. Ei au prezentat situația fiecărui municipiu care nu a primit vreun leu de la Guvern, dar și a comunelor PSD care au primit fonduri insuficiente. Mesajul central a fost că premierul Cîțu și-a plătit votul de la Congres prin modul în care a alocat banii în teritoriu. A fost depusă o plângere penală împotriva premierului, dar a fost atacată în instanță Hotărârea prin care s-a realizat împărțirea banilor, scrie Europa Liberă.

BNR se confrunta cu o situatie fara precedent. Începand cu septembrie 2017, dobanda de politica monetara nu a mai depasit niciodata inflatia, usoarele cresteri decise de catre BNR fiind insuficiente. Insa, asa cum graficul o arata, aceasta situatie s-a degradat rapid in ultimele luni, iar BNR-ul a fost obligata sa ia o decizie prompta. Practic, niciodata in ultimii 18 ani dobanda de politca monetara nu s-a aflat atat de mult sub rata inflatiei. Este un record. O dobanda de politica monetara sub rata inflatiei poate fi eventual justificata intr-un context neinflationist, de inflatie stabila si mica. O astfel de dobanda are ca motivatie sprijinirea economiei si a bugetului de stat prin asigurarea faptul ca ambele benficiaza de bani ieftini. Insa, de catava luni, Romania a intrat intr-o cu totul alta etapa inflationista, in care atat evolutiile externe cat si cele interne si-au dat mana. Cresterile de preturi legate de sursele de energie, materii prime si transporturi s-au alaturat presiunilor inflationiste provenind din explozia post pandemie a consumului. Asta a facut ca BNR sa remarce in comunicat ca nu doar inflatia “totala” e in crestere si ca va continua o perioada sa creasca, dar si inflatia “core”, din care sunt scazute preturile volatile si administrative, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

​De ce se împrumută România cel mai scump din UE: cei 5 indicatori care anihilează avantajul creșterii economice. Nu este suficient să ai o creștere economică mare – mai ales dacă ea este fie conjuncturală, fie bazată pe consum – pentru a fi considerat solvabil și, deci, a te împrumuta la dobânzi mici. România este campioana europană a costurilor mari la creditele pe termen lung – departe de vecinii săi, fostele state comuniste, nemaivorbid de statele vestice ale UE. Cu un nivel al dobânzilor pe termen lung de 3,72% pe an la nivelul lunii august, România face notă discordantă atât la nivel european (unde media era de 0,23%), cât și în regiune. Costul solicitat de investitori pentru finanțarea datoriei românești este cu aproape un punct procentual peste nivelul la care se împrumută guvernul de la Budapesta, și de peste două ori mai mare decât costurile Poloniei și Cehiei -reiese din cele mai recente date Eurostat, scrie Cursdeguvernare.ro.

Cristian Grosu: Klaus Iohannis – ultima fisă. După ce a dărâmat – fără nici cel mai mic efort de-a salva aparențele – eșafodajul de principii cu a căror clamare și-a câștigat mandatele, președintele Klaus Iohannis începe mâine cea mai grea și – cel mai probabil – cea mai dezagreabilă parte a mandatului său. Șfârșitul lucrului ”bine făcut”. Grea și ”cel mai probabil dezagreabilă” – dacă ne uităm la mandatele predecesorului său: ultimii ani ai mandatului lui Traian Băsescu s-au consumat pe ”plata” pe care fostul președinte o avea de făcut sistemului care l-a făcut șef al statului de două ori și care l-a scăpat utilizându-i carisma din două proceduri de suspendare. Pe atunci nu ne dădeam seama, dar astăzi ne putem închipui că, dacă nu s-ar fi irosit timpul cu acele suspendări, am fi văzut un Traian Băsescu începând mai devreme procedura de ”plată”. (Probabil că de aia nici nu l-au lăsat în pace nici după ce a plecat acasă.) Președintele Klaus Iohannis (neapărat cuvântul ”președintele”) pare să fi intrat și el în sezonul deconturilor, căci pe atribuțiile prezidențiale sunt trimise ”facturile” celor două mandate de cazare la Palatul Cotroceni, scrie Cursdeguvernare.ro.

Cei care lucrează după pensionare pot cere recalcularea pensiei.
Persoanele care adună perioade de muncă ulterior pensionării pot cere recalcularea pensiei, având în vedere că pentru ele se plătesc taxe la stat, conform legislației în vigoare. Asta se traduce prin majorarea pensiei, în funcție de perioadele lucrate după pensionare. „Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii”, este explicat la articolul 107 din Legea actuală a pensiilor (263/2010). Cu alte cuvinte, recalcularea pensiei se poate cere inclusiv dacă persoana în cauză obține documente care n-au fost luate în calcul la momentul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă. De exemplu, asta se poate întâmpla atunci când cineva trebuie să apeleze la instanțe pentru a obține recunoașterea unor perioade lucrate în trecut. Cererea de recalculare poate fi descărcată online de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice - aceasta se depune la casa teritorială de pensii împreună cu documentele prin care se dovedesc perioadele lucrate după pensionare, scrie avocatnet.ro.

Poveşti din ciclul ”clientul nostru stăpânul nostru” sau ce înseamnă pentru producătorii români noţiunea de ”servicii premium”. Speţa/experienţa ”Mobexpert” versus ”Lemet (Lem's)”. Românii au fost meşteri vestiţi în ceea ce priveşte producţia de mobilă: exporturile noastre dinainte de' 89 ne plasau în topul Europei iar la acel moment ne băteam de la egal cu Polonia şi Rusia. A venit ”revoluţia”, piaţa CAER a căzut, au început privatizările şi, ca în multe alte domenii, şi în acest sector lucrurile au evoluat pe principiul scapă cine poate. Mari nume au închis porţile dar din fericire au şi apărut producători noi, adaptaţi noilor cerinţe ale pieţei. Cu doi dintre aceştia am luat contact recent, când am apelat la ei pentru a înlocui un colţar de sufragerie, tot producţie românească, la al cărui obştesc sfârşit am asistat după doar trei ani şi jumătate (la aceasta a contribuit din plin pandemia şi ”munca la domiciliu”). În rândurile de mai jos voi descrie experienţele avute cu cei doi producători şi mai ales cu conexele lor, echipele de transport şi montaj, scrie FinEco24News.

Un an cu Nicușor Dan, primarul care a și făcut, dar mai mult a tăcut. PressOne a încercat să facă un bilanț cât mai cuprinzător al ultimului an, pentru a vedea ce am câștigat, în mod concret, din faptul că am înlocuit-o pe Gabriela Firea în septembrie 2020. Pe 31 august, la finalul unei veri cu țânțari, căpușe și prea multă iarbă, Nicușor Dan ieșea în fața poporului pentru a prezenta un bilanț al primelor zece luni de mandat. Criticat din toate părțile, de multe ori chiar de cei care l-au susținut în trecut, edilul arunca vina pe greaua moștenire și ne anunța că-n tot timpul ăsta a stat concentrat pe aproape un singur lucru: repararea răului deloc neglijabil lăsat în urmă de vechea administrație. Când a preluat mandatul, Bucureștiul era „un pacient în comă aflat la terapie intensivă”, spunea el în cadrul conferinței. „Când am venit, aveam trei milioane de lei în cont şi datorii de trei miliarde”, mai explica Nicușor Dan, în contextul aceluiași eveniment, scrie PressOne.

Cum ar fi să ne conducem mașinile fără volan și mâini, doar gândind direcția în care trebuie să vireze? Nissan a pornit pe calea undelor cerebrale pentru a afla răspunsul. Ți s-a întâmplat recent să te minunezi de cât de inteligente sunt mașinile din zilele noastre? Și aici nu mă refer la faptul că au ecrane mari și că poți să te joci jocuri video în ele. Nu mă refer nici la puterea de procesare. Mă refer la cât de pregătite sunt să reacționeze. Acum dispui de setări predefinite, prin care mașina își schimbă instantaneu comportamentul. Dar e mai mult de atât! Ai un calculator care analizează stilul tău de condus și își adaptează singur parametrii astfel încât să nu tragi de ea când vrei să conduci sportiv, sau să nu o scoți pe liber dacă vrei să fii eco. Au senzori, radare, sisteme GPS și se folosesc de toate acestea pentru a fi în cea mai bună formă a lor, din punct de vedere dinamic și al confortului și siguranței. Pentru tine, scrie autocritica.ro

Psihiatrul Ion Vianu: „Cel mai izbitor lucru în România actuală este egoismul liderilor și lipsa preocupării pentru binele comun”. Fiu al marelui critic literar Tudor Vianu, Ion Vianu (87 de ani) a fost printre puținii intelectuali din perioada comunistă care au semnat apelul antiregim al disidentului Paul Goma. La 43 de ani a emigrat în Elveția, devenind una dintre figurile exilului românesc și o voce prezentă în studiourile postului de radio Europa Liberă. De acolo a denunțat folosirea psihiatriei contra deținuților politici. De-a lungul anilor publică mai multe volume de eseuri, romane și memorii, printre care „Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri”, „Exercițiu de sinceritate, „ Amor intellectualis”, „Între violență și compasiune, amintirile unui psihiatru”, „Elegie pentru Mihai”, „Paramnezii”, „Necredinciosul” sau „Arhiva trădării și a mâniei”. După Revoluție, întors în țară, a început să scrie în „Revista 22”, „România literară” sau „Dilema”, scrie Libertatea.

Unul din 5 angajaţi îşi va părăsi angajatorul în 2022. Cine vrea un salariu mai mare nu îl poate obţine în compania în care lucrează. Potrivit specialiştilor în recrutări, unul din cinci angajaţi va renunţa la actualul loc de muncă în 2022. Principala motivaţie din spatele acestei decizii dar şi a fluctuaţiei de personal este salariul, pentru că nu poţi obţine un salariu mai mare decât la o altă companie sau eventual la concurenţă. „Aceasta este aşteptarea pe care o avem nu numai pentru România, fiind o provocare apărută la nivel global. Mişcarea salarială vine ca urmare a fluctuaţiei de personal, a faptului că trebuia să recrutăm noi oameni din piaţă cu salarii mult mai mari decât ceea ce ofeream la momentul respectiv în organizaţie”, a declarat Alina Popescu, Talent Information Solution Leader, SEE Europe, Mercher Marsh Benefits la ZF Live.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





28442 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    nu putem merge inainte tot ca pana acum (Marţi, 12 octombrie 2021, 0:24)

    ..13 [utilizator]

    Ca avem frana de mana trasa -geaba gandul care ingana mergi inainte ca vehiculul tot inapoi se duce 0 si nici nu se pot aseza unii cu altii la masa sa discute si sa convina asupra unui traseu ca ambatzul, orgoliul sau mai stiu eu ce ii tine deoparte.

    mai baiete dar nu este numai la noi - peste tot, lumea asta a innebunit.

    Nu mai ai cum sa iti iei o pauza, unde sa fugi ca te poate lovi ori pandemia ori nebunia.
    ca de pandemie mai scapa unii dar de nebunia vietii scapa doar aia care nu scapa de pandemie...si e corect asa???


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by