​Te întrebi de ce nu ai timp? Uită-te întâi la ce înseamnă azi munca și să fii părinte Orașul paralel Coaliția: studiu de viabilitate Ce înseamnă prăbușirea lirei turcești pentru cei care vor să meargă într-o vacanță în Turcia. Profesoară româncă în Japonia, țara fără abandon școlar: „Nu am întâlnit un copil să copieze. O materie foarte importantă care se predă până în clasa a noua este educația morală” În Coreea de Nord, un bărbat prins cu o copie a serialului „Squid Game” a fost condamnat la moarte și va fi executat Programul de guvernare nu ţine cont de realitatea macroeconomică L-a scăpat sau nu CCR pe Isărescu de acuzațiile de „turnător”? Surpriză: ANRE s-a răzgândit și crește tarifele de transport și distribuție a energiei electrice de la 1 ianuarieŞtii ce este munca asincronă? Posibil viitorul Guvernele est-europene se întrec în măsuri pentru protejarea populaţiei de inflaţie Polițiștii rutieri vor putea aplica o nouă măsură - interzicerea șofatului pe teritoriul României Adrian Chesnoiu: ”Agricultura românească este o amenințare pentru alte state!”

Business reportFoto: Colaj foto

​Te întrebi de ce nu ai timp? Uită-te întâi la ce înseamnă azi munca și să fii părinte. În spatele paradoxului care spune că muncim, în medie, mai puține ore decât părinții noștri, dar avem totuși mai puțin timp liber decât ei stau două motive foarte des ignorate: întâi, trebuie să ne schimbăm definiția pentru ce înseamnă munca în vremurile noastre. După ce facem asta, trebuie să ne uităm și la ce înseamnă să fii părinte și cât de mult s-a schimbat asta de când eram noi copii. Abia atunci vom înțelege de ce statisticile despre cât muncim se simt complet diferit în experiența personală. Ioana Lupu, cercetătoare româncă de la una dintre cele mai prestigioase universități europene (ESSEC, din Paris), vorbește despre cum să ne raportăm mai sănătos și realist la conceptul de „work-life balance”, pe care ea l-a studiat îndelung. Ea spune că, în ciuda avantajelor referitoare la flexibilitate, munca la distanță și integrarea tehnologiilor în viețile noastre (e-mail, platforme de colaborare, grupurile de chat cu colegii etc.) au făcut granița dintre serviciu și viața privată mai poroasă ca niciodată. Peste toate acestea, se mai suprapune conceptul modern de „parenting”, cu toate normele, activitățile și listele de „așa da-așa nu” pe care le implică. Tragem linie și statisticile care spun că muncim mai puține ore nu mai contează, deci. Pentru că realitatea e că nu ne ajunge ziua. Articolul complet în Panorama.

Orașul paralel. Coreea de Sud a construit un oraș inteligent ca alternativă la capitala Seul. Mașinile autonome transportă oameni, livrează colete și colectează resturi menajere. Bine ai venit în Sejong. În secolul al 15-lea, coreenii foloseau în scris alfabetul chinez, acompaniat de o serie de scrieri fonetice native. Din cauza unui sistem educațional precar și a alfabetului prea complex, o bună parte din populația coreeană avea dificultăți reale să se exprime în scris. Urcat pe tron în 1418, Regele Sejong a creat un alfabet unic pentru coreeni, care a devenit cunoscut sub numele Hangul. Noul alfabet a permis unei categorii mai mari de coreeni să învețe să scrie și a reprezentat astfel un mare pas înainte în dezvoltarea poporului coreean. Aproximativ 600 de ani mai târziu, autoritățile din ceea ce astăzi cunoaștem drept Coreea de Sud au decis să construiască de la zero un oraș inteligent care să devină în timp capitala administrativă a țării. Și pentru că trebuia să poarte un nume cu rezonanță, care să simbolizeze un nou început pentru coreeni, le-a fost foarte ușor să aleagă numele potrivit: Sejong, scrie Autocritica.ro

Coaliția PPU (PSD+PNL+UDMR): studiu de viabilitate. Să cunoaștem participanții. La alegerile parlamentare ce au avut loc de la intrarea României în Uniunea Europeană și până acum PSD, PDL, PNL și UDMR au primit cumulat: 92% din voturi în 2008. 82% din voturi în 2012. 72% din voturi în 2016. 61% din voturi în 2020. Scăderea este constantă și aproape predictibilă. Această coaliție poate fi văzută și drept „ultima comandă” a unor partide gârbovite, în mod măsurabil din ce în ce mai puțin conectate la realitățile unei țări în profundă schimbare. Odată cu scăderea forței cumulate a partidelor vechi, PDL a fost prins sub șenile și a trebuit să înghită PNL, cu această ocazie luându-i și sigla – dar degeaba, marșul istoriei n-a putut fi oprit. King Kong și Godzilla sunt la putere dar au artrită socială. Ce spune protocolul de funcționare? În mai 2023 premierul Ciucă își va da demisia, iar Klaus Iohannis va nominaliza un premier de la PSD. În practică asta ar însemna ca PSD să devină vectorul vizibil al guvernării exact înainte de anul electoral 2024, când au loc toate tipurile de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale. Din acest motiv și nu numai, așteptările privind capacitatea coaliției de a rezista sunt în genere pesimiste,scrie Barbu Mateescu pe PressOne.

Ce înseamnă prăbușirea lirei turcești pentru cei care vor să meargă într-o vacanță în Turcia. Moneda turcă continuă să piardă din valoare miercuri, după o depreciere record marți de 15% față de dolar, ca o reacție a piețelor financiare la schimbările privind rata dobânzii făcute de guvernul lui Erdogan. Dacă astfel de prăbușiri monetare nu sunt nimic nou pentru Turcia post-2005, ele prezintă anumite provocări pentru cei care vor să petreacă o vacanță în Turcia, relatează The Independent. Nu vă schimbați banii în lire turcești încă înainte de ajunge în Turcia. Deși schimburile valutare pot oferi rate de schimb ce par avantajoase, este posibil ca moneda să se deterioreze și mai mult înainte de a călători. În schimb, căutați cea mai bună ofertă atunci când sunteți acolo. Schimbați puțin și des pentru că rata s-ar putea îmbunătăți și mai mult față de alte valute, inclusiv față de leu. În prezent, o liră turcească este 0,37 ron. O altă situație de evitat este să rămâneți cu lire turcești la finalul călătoriei, căci, cu siguranță, schimbul valutar va fi unul și mai prost decât cel inițial, deci o altă pierdere de bani, scrie Libertatea.

Profesoară româncă în Japonia, țara fără analfabeți și abandon școlar: „Nu am întâlnit un copil să copieze / O materie foarte importantă care se predă până în clasa a noua este educația morală”. Mihaela Butnariu locuiește de 12 ani într-o țară în care elevii nu copiază și nu chiulesc, unde oamenii respectă regulile și se bucură de una din cele mai mici rate ale infracționalității din lume. Copiii sunt obișnuiți să dea examene chiar de la clasele primare și au în orar lecții de educație morală, pe baza unor situații din viața reală. Românca predă engleză în Tsukuba, Japonia, și a povestit pentru Școala 9 ce înseamnă un sistem educațional considerat printre cele mai performante din lume. Școala are o structură diferită în țara de adopție a Mihaelei: primii șase ani fac parte din ciclul primar, de la a șaptea la a noua este gimnaziul și până la a doisprezecea, liceu. Cele mai importante materii din orar sunt limba japoneză, matematica și limba engleză. Chiar dacă le spune adesea elevilor că e din România, copiii ei tot cred că vine dintr-o țară anglo-saxonă. „Cei mai în vârstă știu despre țara noastră câte ceva legat de Ceaușescu, de Nadia Comăneci, Dracula, Hagi, cam astea sunt numele mari.” Copiii au și ore de informatică, muzică, artă, sport sau „home economics” (economie domestică), ore în care învață cum să-și gestioneze activitățile de acasă. „Au și o sală specială cu chiuvete, aragazuri, învață câteva rețete, fac și traforaj, lucruri aplicate”, povestește profesoara româncă. ”O materie foarte importantă, cred eu, care se predă în școala japoneză până în clasa a noua, este educația morală - regulile de conduită în societate, ilustrate cu exemple din viața de zi cu zi sau din literatura lor națională.” În general, predarea se axează pe zona practică. „Copiii nu învață atât de mult teorie, dar aplică mai mult practic tot ceea ce învață. Profesorii sunt dedicați. Știu că la noi, nu îi vedeam pe profesori toată ziua la școală, veneau, își predau materia și plecau. Aici profesorii stau de dimineață până seara”, spune Mihaela.Articolul complet în Scoala9.

În Coreea de Nord, un bărbat prins cu o copie a serialului „Squid Game” a fost condamnat la moarte și va fi executat. Un bărbat din Coreea de Nord a fost condamnat la moarte și va fi dus în fața plutonului de execuție după ce a fost prins vânzând copii ale serialului de succes Squid Game. Autoritățile l-au prins pe bărbat după ce s-a aflat că șapte elevi de liceu se uitau la serialul Netflix, devenit un fenomen global. Se pare că o copie a serialului a fost adusă ilegal din China, pe un stick USB, și vândută unui elev din Coreea de Nord, care apoi a dat-o prietenilor săi, potrivit Radio Free Asia. 109 Sangmu, serviciul de supraveghere al guvernului, i-a prins pe elevi după ce ar fi primit o informare de la o sursă neidentificată. A fost prins contrabandistul, care a fost condamnat la moarte și va fi dus în fața plutonului de execuție, potrivit Digi24.

Programul de guvernare nu ţine cont de realitatea macroeconomică a României. Programul de guvernare al Guvernului PSD-PNL-UDMR este un text literar care încântă, dar lucrurile stau în practică cu mult diferit, consideră economistul Mircea Coşea. Acesta ne-a precizat că actuala coaliţie reprezintă un mariaj de necesitate care este în acelaşi timp şi o uniune pentru bani. Coşea ne-a declarat: "Programul acesta pe care l-am citit este un text literar foarte bun, este foarte entuziasmant unde ar putea să ajungă România: trenuri de mare viteză cu fel de fel de lucruri fantastice.Totul foarte frumos, dar acesta nu este un program de guvernare. Pentru că un program de guvernare trebuie să aibă cel puţin două elemente: în primul rând să aibă o anumită prioritizare a obiectivelor pentru că nu poţi să le faci pe toate odată, iar această prioritizare necesită un anumit grafic, pe perioade de îndeplinire şi pe finanţare. Nu are aşa ceva, iar al doilea lucru pe care trebuie să îl aibă un program (de guvernare) este o evidenţiere foarte clară a posibilităţilor de finanţare. Respectând condiţiile impuse: menţinerea deficitului la un anumit nivel, respectarea PNRR-ului, respectarea promisiunilor pe care le-ai făcut. Aici, din punctul de vedere, apar anumite suspiciuni.”, spune Coșea, citat de Bursa.ro

Magdalena Andersson, prima femeie prim-ministru al Suediei, a demisionat după 7 ore. Magdalena Andersson a devenit prima femeie prim-ministru al Suediei, după ce a câștigat miercuri un vot de încredere în Parlament. Prima femeie prim-ministru al Suediei, Magdalena Andersson, a demisionat după șapte ore de când a preluat mandatul miercuri. Ulterior, Partidul Verzilor a anunțat să se retragă din guvernul de coaliție după ce bugetul prezentat de opoziția care-i include pe democrații de dreapta a fost adoptat de Parlament. După ce partenerul ei de coaliție a demisionat din guvern, Andersson și-a anunțat demisia.

Copreședintele Partidului Verzilor, Per Bolund, a declarat că nu doresc să conducă țara cu bugetul făcut de partidele de dreapta și, astfel, au ales să se retragă din coaliție, scrie Newsweek.

Programul de guvernare. File de poveste. Rar se poate vedea un program de guvernare atât de optimist. Optimist este prea puțin spus. Este doar lapte și miere. Un program de guvernare cu realizări, pe hârtie, care mai de care mai spectaculoase. Se construiește, se modernizează, se digitalizează, se reabilitează și se extinde. Programul Ministerului Dezvoltării, de exemplu, pare copy-paste după cel al guvernării Dragnea. În următorii trei ani, se vor construi sau reabilita 500 de creșe, grădinițe și școli, 15 campusuri școlare, 20 de cămine studențești, cinci centre universitare și 20 de tabere școlare. Să mai adăugăm reabilitarea a câteva mii de kilometri de drumuri județene și alte mii de kilometri de drumuri și străzi. În acest moment, aproximativ 40% din suprafața țării a fost înregistrată cadastral. Până în anul 2024, coaliția își asumă că va ajunge la un nivel de 65%. Să adăugăm și cele cinci săli polivalente, opt bazine olimpice, cinci patinoare artificiale și șapte complexuri sportive. Se vorbește despre o structură simplă și clară a administrației centrale și o așa-zisă reformă a administrației locale, care constă în elaborarea unor Coduri, adică a legislației, care ar trebui să ducă la o profesionalizare a funcționarilor. La Finanțe, totul va fi bine: se vor colecta mai multe venituri, va scădea evaziunea fiscală, va fi eliminată risipa bugetară, va crește transparența și se vor eficientiza cheltuielile. Trebuie remarcat că din nou programul își propune să întărească guvernanța corporativă a companiilor de stat. Ceea ce este de-a dreptul caraghios, dat fiind că se știe public faptul că firmele de stat au fost împărțite între partidele care formează coaliția. În aceste condiții, ce sens ar avea ca partidul să aleagă profesioniști când interesele de partid cer ca firmele să fie conduse de oameni fideli?, scrie RFI.

L-a scăpat sau nu CCR pe Isărescu de acuzațiile de „turnător” la Securitate? Dosarul în care guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, era acuzat de colaborare cu fosta Securitate a fost pus în „stand by” printr-o decizie a Curții Constituționale. Concret, CCR a admis o sesizare a guvernatorului BNR asupra unui legi modificate în 2019, care a permis reexaminarea dosarului său în care este acuzat de CNSAS că a colaborat cu fosta Securitate, furnizându-i acesteia „informații despre activităţi potrivnice regimului totalitar comunist”. La RFI, Germina Nagâț, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), explică faptul că decizia CCR este acoperită din punct de vedere legal. Ea stopează, însă, cel puțin pe moment, orice acțiune a instanței în cazul Isărescu. „Pentru continuarea acestui dosar, dacă se dorește continuarea sa, va fi nevoie ca legea să fie corectată în Parlament”, spune Germina Nagâț. Germina Nagâț: Urmările directe (n.r. ale de ciziei CCR) o să le vedem la instanța de fond unde este dosarul după ce apare și motivarea acestei decizii. Dar putem anticipa deja că probabil cazul va fi închis din moment ce temeiul juridic al reverificării domnului Isărescu l-a constituit tocmai legea atacată și declarată neconstituțională de Curte, Legea 161/2019. Reporter: CNSAS a găsit dovezi clare? Există dovezi clare în acest moment că domnul Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale, a colaborat cu fosta Securitate?

GN: În opinia noastră, da. De aceea am și inițiat acțiunea. Noi am propus instanței încadrarea domnului Isărescu în categoria colaboratorilor tocmai pentru că am găsit dovezi, spune ea la RFI.

Ce gafe au făcut politicienii la audieri, ce aleşi s-au certat şi cum au apărut primele tensiuni în Coaliţie. Mai puţin de şase ore au durat audierile miniştrilor din Guvernul Ciucă, în condiţiile în care pentru fiecare membru al echipei au fost alocate între 35 şi 45 de minute pentru prezentarea principalelor obiective ale portofoliului de care se vor ocupa, dar şi pentru întrebări. Ca termen de comparaţie, Guvernele Orban 1 şi Orban 2 au avut miniştrii audiaţi timp de două zile, în timp ce alte Cabinete au avut demnitarii ţinuţi sub tirul întrebărilor de la 10 dimineaţă până la 8 şi jumătate seara. Resemnarea Opoziţiei. Toţi miniştrii au primit aviz favorabil, lucru previzibil, în condiţiile în care PSD, PNL, UDMR şi aleşii Grupului minorităţilor au o majoritate parlamentară de aproximativ 70%. La majoritatea comisiilor, nici opoziţia, USR şi AUR, nu le-a pus mari probleme propunerilor de miniştri. De exemplu, Alexandru Rafila (viitor ministru al Sănătăţii) a avut parte doar de aprecieri la audieri, cu toate că la final USR şi AUR au dat un vot împotriva acestuia. Singurele comisii unde atmosfera a fost tensionată au fost cea Juridică şi Transporturile, acolo unde au fost audiaţi Cătălin Predoiu, respectiv Sorin Grindeanu. Predoiu a fost criticat de Stelian Ion (fost ministru al Justiţiei) şi de Diana Şoşoacă (senatoare ex-AUR). Stelian Ion i-a reproşat că noul Guvern vrea desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), pentru ca ulterior să fie reînfiinţată, fără a fi un plan concret. Predoiu nu a dat un răspuns clar privind viitorul SIIJ, fiind menţionat faptul că va avea discuţii cu magistraţii „ca toată lumea să primească soluţiile pe care le caută”, scrie Adevărul.

Răspunsul lui Dacian Cioloș după ce a fost întrebat de ce a „fugit de la guvernare”: „Am ieșit din guvern pentru că nu am putut să ne facem treaba”. Dacian Cioloș, președintele USR PLUS, a fost invitat în emisiunea „Piața Victoriei”, de la Europa FM. Unul dintre ascultătorii Europa FM i-a spus lui Dacian Cioloș că s-ar fi așteptat să lupte, nu să fugă de la guvernare. Dacian Cioloș a spus că lupta s-a dat până în momentul în care nu au mai putut să-și facă treaba. Unul dintre ascultătorii Europa FM a intrat în direct în emisiunea „Piața Victoriei”, spunându-i lui Dacian Cioloș că: „Mă așteptam de la voi să muriți cu dinții în gâtul lor, nu să fugiți. Voi pur și simplu ați fugit de la guvernare”. În replică pentru ascultătorul Europa FM, Dacian Cioloș a spus că: „Am rămas acolo și am ținut cu dinții de ceea ce am promis în campanie, de ce am pus în programul de guvernare. Am insistat de mai multe ori și în guvern, dar și în ședințele de coaliție să mergem pe organizarea de concursuri pentru directori în școli. Să nu împărțim pe criterii politice funcțiile de conducere din direcțiile județene din diferite județe. Să facem agenția aceea de investiții pentru infrastructură în sănătate, pentru că aveam bani necheltuiți, iar consiliile județene, primăriile, nu aveau capacitatea să pregătească proiecte serioase. Deci asta am făcut, până în ultimul moment. Cu toată lipsa de încredere, scrie EuropaFM.

Surpriză: ANRE s-a răzgândit și crește tarifele de transport și distribuție a energiei electrice de la 1 ianuarie. Care sunt majorările. Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei a pus în dezbatere publică proiectele de ordin cu noile tarife de transport și distribuție a energiei electrice de la 1 ianuarie, majorate. Asta după ce, la începutul acestei luni, ANRE anunțase că majorarea de la 1 ianuarie se va amâna pentru 1 aprilie. Consumatorii nu vor fi afectați, încă, iar creșterea în facturi se va vedea după 1 aprilie. Consumatorii casnici nu vor resimți nicio creștere însă, pentru că prețul final, care include și aceste tarife, este plafonat până la 31 martie 2022. La fel cei noncasnici mici, pentru că, tot până atunci, sunt scutiți de la plata tarifelor de rețea. “Urmare a analizei datelor transmise de operatorii de distribuție concesionari, ANRE a efectuat pentru fiecare operator de distribuţie concesionar, conform prevederilor Metodologiei, calculele prin care s-au stabilit tarifele de distribuţie pentru anul 2022, cu luarea în considerare a veniturilor ţintă iniţiale (calculate pe baza costurilor prognozate reglementate ale serviciului de distribuţie) şi a corecţiilor anuale aferente anului 2020, precum şi a ajustărilor venitului reglementat aferent anului 2022 corespunzătoare costurilor suplimentare estimate pe care operatorii de distribuţie le vor înregistra în anul 2022. O contribuţie importantă în venitul reglementat aferent anului 2022 o reprezintă costul cu achiziţia energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic (CPT), care a înregistrat începând cu luna iulie 2021 o creştere semnificativă cauzată de creşterile abrupte de preţ din piaţa de energie electrică” arată ANRE în fundamentarea noilor tarife de distribuție, citată de Economica.net.

Ştii ce este munca asincronă? Posibil viitorul. Cum poţi munci atunci când vrei şi de unde vrei, dar fără să întârzii sau să blochezi un proiect la care lucrează şi alţi colegi, cu nevoi şi programe diferite de ale tale? Pentru această problemă s-a inventat conceptul de muncă asincronă. Pandemia şi provocările capitalismului modern, care trebuie să ia în considerare mai mult şi nevoile capitalului uman, au schimbat radical conceptul de muncă. Munca la birou, la ghişeu, în fabrică sau pe teren a rămas baza în anumite sectoare şi afaceri. Însă în altele tendinţa de a munci de la distanţă se îndreaptă spre munca de oriunde, dacă se poate doar atunci când vrei tu, adică spre o flexibilitate care în urmă cu câţiva ani era de neconceput. Conceptul de muncă în care angajatul era disponibil oricând între 8 dimineaţa şi 4 seara (cu mici variaţiuni de program) pare brusc învechit şi nedorit. Iar puterea angajatului de a face el regulile creşte datorită penuriilor de forţă de lucru şi de specialişti, scrie Business Magazin.

Guvernele est-europene se întrec în măsuri pentru protejarea populaţiei de inflaţie. Ungaria a deschis accesul firmelor mici la energie mai ieftină şi a plafonat preţurile carburanţilor, în timp ce Polonia micşorează câteva componente ale preţului benzinei şi motorinei. Pentru că se apropie alegeri generale dificile, iar inflaţia accelerează şi pandemia se agravează, guvernul Ungariei şi banca naţională se bat într-un joc de-a aruncatul vinii pentru ce se întâmplă şi pentru ce ar putea veni. Pe scurt, banca centrală îi reproşează premierului Viktor Orban că este periculos de generos cu cheltuielile, în timp ce guvernul spune că politicile sale sunt cel mult inofensive şi că inflaţia se datorează unor factori pe care nu-i poate controla. Mai mult, un rol l-ar putea avea căderea forintului şi, se ştie, apărarea monedei naţionale cade în sarcina băncii centrale. Însă scumpirile fac viaţa de zi de zi a cetăţeanului şi a firmelor din ce în ce mai grea şi puţine guverne îşi permit să nu intervină. În Ungaria, una dintre cele mai populare, dar şi controversate, măsuri este plafonarea preţurilor carburanţilor la pompă. Benzinăriile nu au primit însă, până acum, niciun ajutor, fiind nevoite fie să suporte pierderile, fie să crească preţurile la alte produse, scrie ZF.

Codul rutier se va modifica. Polițiștii rutieri vor putea aplica o nouă măsură - interzicerea șofatului pe teritoriul României. Polițiștii rutieri vor putea sancționa șoferii ce încalcă legislația și prin interzicerea conducerii unui vehicul pe teritoriul României, potrivit unui proiect de OUG aflat în dezbatere publică la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Concret, interdicția se va putea stabili pe un an, șoferii vizați fiind cei cu permis străin, care au fost condamnați penal pentru abateri grave de la legislația rutieră pe teritoriul țării noastre. În primul rând, proiectul de OUG ce vizează modificarea Codului rutier introduce o nouă sancțiune ce poate fi aplicată de polițiști. Astfel, va apărea în legislația rutieră de la noi interdicția de a conduce autovehicule pe teritoriul României. Interdicția se alătură altor măsuri ce pot fi luate, în prezent, de polițiști, precum reținerea permisului de conducere și/ sau a certificatului de înmatriculare, retragerea permisului auto/ a certificatului de înmatriculare ori a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau anularea permisului de conducere. Interdicția de a conduce pe drumurile din țara noastră se va aplica celor care au permis de conducere străin și au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru încălcări grave ale legislației rutiere, potrivit avocatnet.ro.

Divergență Ciucă - Rafila pe certificatul verde. PSD a dat semnalul că nu este de acord ca Ministerul Sănătății să fie lăsat în afara deciziei, cum s-a întâmplat în perioada USR. Alexandru Rafila s-a poziționat puternic încă de la audieri și a spus că ministerul trebuie să obțină mai multă competență, inclusiv de la componenta care revine lui Raed Arafat. „Politica de sănătate o face ministerul Sănătății, iar deciziile trebuie luate de ministerul Sănătății. Nu se poate să fie aprobate de o altă structură”, a punctat Rafila. Viitorul ministru a precizat că Sănătatea nu poate funcționa ca o anexă a unei suprastructuri. Alexandru Rafila susține că certificatul verde, care este acum blocat în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților, trebuie introdus la momentul oportun. Poziționarea sa diferă de cea a premierului Ciucă, care vrea ca votul pentru certificatul verde să devină „o prioritate” pentru viitoare majoritate și să fie dat cât mai rapid, scrie Europa Liberă.

Companiile din România – o perspectivă: „Munca multă, sărăcia omului”. Potrivit datelor publicate de INS, întreprinderile care au avut anul trecut drept activitate principală servicii de piață au fost cele mai numeroase (49,1% din total), au cumulat cel mai mare număr de salariați (36,5% din total) și au produs cea mai mare valoare adăugată brută (VAB) în economie (35,5% din total).

Cu toate acestea , ele au obținut doar 30,4% din profitul rezultat de pe urma activității desfășurate, la egalitate cu sectorul comercial, iar randamentul realizat per salariat a fost cel mai scăzut din toate categoriile de întreprinderi, de doar 83,5% din media la nivel național. Comerțul a fost cel mai rentabil pentru angajatori, cu un rezultat per salariat de 143,2% din media pe țară, urmat la mare distanță de construcții (110,2%) și ceva mai bine decât în servicii de piață, sectorul industrial (86,6% la nivel național, mult sub uzanța din Uniune și regiune de 100%, ceea ce explică salariile relativ mici și procesul de dezindustrializare), scrie Curs de Guvernare.

Adrian Chesnoiu: ”Agricultura românească este o amenințare pentru alte state!” ”Reducerea numărului de bovine, subvențiile pentru combustibil fosil sunt, de asemenea, teme europene care ne îngrijorează pe toți. Stați liniștiți, din păcate avem atât de multă nevoie de zootehnie în România, că toate celelalte state ar trebui să ne lase să putem să ne creștem acest sector pentru că nu vine poluarea Europei din zootehnia românească, vine din partea altor state, care de foarte multe ori ne dădeau lecții pe la televizor și ne spuneau că noi exploatăm în nu știu ce fel terenul sau animalele, trebuie să avem grijă de bunăstare. Avem grijă de bunăstarea animalelor, avem grijă de fermierii români, și toate aceste inițiative la nivel european se vor lovi de noi ca de un zid”, a punctat Chesnoiu. ”Agricultura României este la un moment de răscruce. Contextul internațional este unul complicat. La nivel european, toate statele au impuse o serie de condiționalități (…) Trebuie să fim foarte atenți, pentru că fermierul român este performant și unele condiționalități, pe care România deja le respectă, dar agricultura românească este o amenințare pentru alte state, cu o agricultură mai avansată ca timp”, a mai declarat Chesnoiu, citat de AgroIntel.ro.

Bilanţ monetar la 10 luni: creditul neguvernamental, în creştere cu 13,5%, depozitele neguvernamentale, în urcare cu 13,4% (raportări oct. 2021/oct. 2020). Evoluţie echilibrată în primele zece luni din 2021 în ceea ce priveşte creditarea şi economisirea: creşterile raportate la aceeaşi lună din 2020 sun aproape identice, pe linia neguvernamentală. Nici viteza de urcare a creditului guvernamental nu e departe, ea fiind însă stopată în luna octombrie, probabil pe fondul ciorovăielilor politice şi vidului de administrare. Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna octombrie 2021 cu 0,8 la sută față de septembrie 2021 (-1,0 la sută în termeni reali), până la nivelul de 316 944,8 milioane lei, scrie FinEco24News.