Nu este clar cum va evolua pandemia- dacă vor apărea tulpini noi, cât de agresive vor fi acestea și cât va mai dura această stare de neliniște socială. Pe fondul unui grad încă precar de responsabilizare individuală se suprapun problemele cronice ale economiei noastre și efectele perturbatoare ale economiei lumii. Inflație ridicată, probleme în lanțurile de aprovizionare, criza chipurilor care a devastat industria auto șamd. Deși acum puțin probabil, impunerea unui lockdown (care ar presupune cheltuieli consistente de susținere a economiei din partea Statului) ar putea constitui o problemă. Ar rezista economia la un al doilea lockdown? Am discutat despre asta cu 7 economiști.
Neagu, BNR: economia românească ar putea absorbi într-o bună măsură un eventual lockdown
Legat de întrebare, cred că economia românească ar putea absorbi într-o bună măsură un eventual lockdown, având în vedere proiecțiile de creștere economică pentru anii următori, precum și perspectivele principalilor parteneri comerciali. Cu toate acestea, evoluția și dimensiunea deficitelor gemene arată că spațiul de manevră al autorităților este destul de limitat, astfel că este foarte important modul în care vom putea compensa aceste constrângeri prin fructificarea oportunităților generate de resursele europene, prin demararea reformelor care își propun să schimbe structural economia etc, spune Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară la BNR.
Coșea: Un al doilea lockdown ar avea efecte mult mai distructive decât primul
Mie mi-e tare teamă pentru că, dacă ar fi să se întâmple, un al doilea lockdown ar avea efecte mult mai distructive decât primul. Pentru că s-ar suprapune pe niște efecte pe care noi o să le resimțim probabil la sfârșitul acestei luni și sigur la începutul anului viitor, ca urmare a accentuării crizelor la nivel mondial. Deocamdată, fiind o economie mică și nu foarte racordată la marile fluxuri internaționale, am fost mai feriți. Va veni o criză importantă pe inflație, care vine din SUA și care a fost mărită ca urmare a dificultăților pe care le are China, se va accentua criza rețelelor de aprovizionare care va duce în anumite zole chiar la penurii de produse alimentare și va fi o chestiune complicată și din punctul de vedere al crizei energetice. Aceasta nu se va rezolva, din contră.
Apar probleme noi care țin de dificultățile pe care le are green deal-ul european, cu greșelile pe care le are. Se vorbește tot mai des la nivel european de erorile făcute în promovarea prea accentuată și prea în viteză a acestui program care are costuri foarte mari. România va suporta și ea impactul acestor efecte. Dacă se va închide și în interior, lucrurile se complică.
Să nu uităm că noi deja avem un lockdown pe care îl tratăm cu destulă indiferență dar care ne va afecta în următoarele luni. E vorba de industria auto, care merge foarte prost, și asta din două motive. Primul, legat de criza chipurilor- vă reamintesc că am avut mai multe închideri de producție, iar al doile motiv este acela că marile companii cărora noi le suntem subcontractori încep să se orienteze către mașinile electrice, iar noi nu suntem cuprinși în acest plan. În viitor vom avea comenzi mai puține în acest domeniu industrial, care în acest moment e prioritar în Romania.
Dacă la asta mai adăugăm că mai avem un foarte mic plus de PIB de la agricultură (pentru că deși avem producții foarte mari, nu generăm valoare adăugată ci continuăm să importăm alimente), lucrurile nu merg bine. Dacă peste toate acestea se suprapune și un lockdown, nu este exclus să înceapă să apară și fenomene sociale. Șomajul care va apărea, lucrurile ar putea degenera. Vom avea o cădere economică imediată și toate promisiunile făcute de guvernanți nu vor mai putea fi puse în aplicare, ne-a spus profesorul de economie Mircea Coșea.
Neacșu, CEC Bank: Cred că elasticul a fost deja întins aproape de limită
Incertitudinile mari și evoluțiile în zig-zag încep să-și pună amprenta asupra economiilor și vedem deja efecte adverse: presiuni inflaționiste, încetinirea ritmului de creștere economică, perturbări în aprovizionare și afectarea lanțurilor de producție – de exemplu criza microchipurilor care a afectat industria auto și asta, în ciuda unor măsuri de salvare de ordinului miilor de miliarde adoptate la nivel global.
Cred că elasticul a fost deja întins aproape de limită. După apariția știrilor despre tulpina Omicron, o serie de țări au anunțat noi restricții și bursele au reacționat deja.
Cred că orice măsuri suplimentare ar trebui luate doar după o analiză temeinică și ar trebui să respecte principiul proporționalității. Altfel, riscăm să trecem de la o criză provocată de amenințarea unui virus, la o criză de încredere în economie și în capacitatea de a gestiona situația în mod coresponzător, ne-a mărturisit Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank.
Laurian Lungu: Lockdown-ul s-a dovedit a fi "ex-post'' ineficient in multe tari din Europa
Masura aplicarii unui lockdown generalizat - o masura dura, a carei probabilitate o vad destul de redusa in acest moment - trebuie sa cantareasca bine costurile raportate la beneficii atat din punct de vedere economic cat si social si epidemiologic/sanatate. Intrebarea fundamentala este daca riscul potential de crestere semnificativa a numarului de decese asociat unui nou val, din ceea ce cunoastem acum, poate fi atat de ridicat incat sa justifice masura de lockdown generalizat. Raspunsul este unul negativ. Nici in perioada martie-mai 2020 nu am avut un lockdown generalizat, sectorul constructiilor, printre altele, continuand sa functioneze. Lockdown-ul, in sine, s-a dovedit a fi "ex-post'' ineficient in multe tari din Europa.
Din punct de vedere economic, costurile ar escalada pe termen scurt, cu riscul evident de a pune segmente intregi ale unor sectoare economice pe butuci, cu cresterea aferenta a somajului. Bineinteles ca vor fi si sectoare care vor beneficia de pe urma acestor masuri insa, per ansamblu, dezechilibrele macroeconomice se vor accentua - nu in ultimul rand deficitul bugetar si datoria publica, ultima oricum facand deja un salt substantial fata de 2019.
Contextul economic este diferit astazi pentru multi, cu un cost al vietii in crestere si o incertitudine tot mai ridicata vis-a-vis de mentinerea locului de munca. Un potential lockdown ar agrava si mai mult aceasta situatie, cu cat perioada de aplicare a lui ar fi mai lunga, cu atat costurile economice ar putea creste exponential.
O mare parte a populatiei a invatat deja sa traiasca cu acest virus. Avansul rapid facut de companiile farma in intelegerea virusului si a mutatiilor acestuia, suplimentat de masurile de preventie de bun simt luate la nivel personal, de fiecare individ, face ca introducerea unui lockdown - in conditiile actuale - sa fie ineficienta, crede Laurian Lungu, co-fondator CPAG.
Tătaru, ING Bank:Chiar și un lockdown parțial ar putea însemna o frână puternică pentru economie
E greu de imaginat că vom avea din nou un lockdown asemănător celui din perioada martie-mai 2020. Sunt lucruri pe care și autoritățile dar și piețele le-au învățat în acest timp și care ne permit să ne descurcăm altfel decât anul trecut.
Unele sunt aparent minore, de exemplu faptul că acum se găsesc măști de protecție (și chiar la preturi rezonabile), altele care nici nu existau în lockdown-ul precedent (teste rapide ieftine, tratamente și, mai ales, vaccinuri).
Prin urmare, un lockdown total este foarte puțin probabil. Chiar și așa, un lockdown parțial ar putea însemna o frână puternică pentru economie.
Creșterea economică a intrat deja într-o zonă de stagnare, cu unele sectoare importante (industrie, construcții) chiar în contracție. Având în vedere că și partenerii noștri din UE vor impune la rândul lor măsuri cel puțin la fel de restrictive precum România, vom avea un impact negativ și din zona cererii externe.
Prin urmare, chiar dacă nu vom avea o scădere rapidă și bruscă a economiei precum în cazul unui lockdown total, este posibil să avem o perioadă prelungită de cvasi-stagnare, perioadă ce ne găsește cu deficite în continuare foarte mari (atât bugetar cât și de cont curent), inflație relativ ridicată și dobânzi în creștere. Într-un fel, ar putea fi o situație chiar mai complicată decât cea din martie-mai 2020 deoarece situația pandemica trebuie balansată cu necesitatea controlului deficitului bugetar în contextul încetinirii creșterii economice. Din aceste motive suntem relativ precauți cu privire la estimarea noastră de creștere pentru 2022, pe care încă o vedem la 4.5%, ne-a declarat Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank.
Dascălu, BCR: O luna de lockdown similar cu cel din 2020 este echivalenta cu un minus de 1.2 puncte procentuale din cresterea economica anuala
O luna de lockdown similar cu cel din aprilie 2020 este echivalenta cu un minus de 1.2 puncte procentuale din cresterea economica anuala, din estimarile noastre. Nu anticipam un scenariu similar, considerand ca autoritatile si societatea, in general, sunt mai pregatite pentru pandemie, este de părere economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu.
4
7
