Ce spunea Vasile Petrariu în 2020, în mandatul lui Firea, când un alt lider sindical reclama defecțiunile vehiculelor: „Informații false, cu scopul de a crea panică” ● Cum se obține un doctorat „pe bune” în România ● Ce valori consideră diferite țări că ar trebui învățate la școală ● Ce spune un șef de depou care a reluat lucrul: “Sincer, nici eu nu știu ce revendicări mai sunt. Oamenii mei sunt de acord cu protestul, dar să fie legal” ● Zorba, grecul. Episodul din România ● Putin, acuzat de Marea Britanie că vrea să instaleze un prorus la șefia guvernului ucrainean ● Valentin Lazea, însemnări de lectură: ”The Aristocracy of Talent: How Meritocracy Made The Modern World” ● Cât mai durează pandemia de coronavirus? Ce ne învață istoria și pandemiile din trecut ● In 2021 fondurile de pensii private nu au batut inflatia. Cat e de grav? ● Între rigoare și pragmatism. Cum se schimbă regulile europene privind deficitul bugetar și datoria publică ● Ziua liberă pentru însoțirea copilului la vaccinarea anti-COVID-19: Cum se acordă în cazul copiilor mai mici de 12 ani ● Matei Vișniec, dramaturg și jurnalist stabilit la Paris: „Dacă premierul Franței ar fi acuzat de plagiat, ar demisiona în câteva ore” ● Cât costă serviciile de audio streaming disponibile în România.

Business reportFoto: Colaj foto

Ce spunea Vasile Petrariu în 2020, în mandatul lui Firea, când un alt lider sindical reclama defecțiunile vehiculelor: „Informații false, cu scopul de a crea panică”. Pe lângă revendicările salariale, liderul sindical Vasile Petrariu reclamă faptul că mulți conducători STB sunt nevoiți să iasă pe traseu cu vehicule defecte, însă în urmă cu un an și jumătate, când primar era Gabriela Firea, tot el critica un alt lider sindical care semnala același lucru și pe care îl acuza de „acțiuni politicianiste”, la comanda PNL. În iunie 2020, liderul unui alt sindicat din STB decât cel condus de Vasile Petrariu, Valer Ciobănescu, critica defecțiunile vehiculelor care ies pe traseu. Troleibuzele sunt într-o stare foarte proastă! Chiar dacă uneori se mai aduc piese, dar nu se aduc la nivelul la care ar trebui. La fel și la tramvaie, aceeași situație, și se iau piese de pe cele care sunt imobilizate! Se iau, de exemplu, patine, se iau alte piese care se pun de pe cele defecte pe cele care se află în circulație. Valer Ciobănescu, lider sindical, în iunie 2020: Valer Ciobănescu este și în prezent lider de sindicat, dar al unuia care reprezintă doar 10% dintre angajații STB. Cei mai mulți sunt afiliați Sindicatului Transportatorilor București, condus de Vasile Petrariu, care este și consilier PSD în Consiliul General al Primăriei Capitalei. Într-un comunicat de presă din 17 iunie 2020, Petrariu a reacționat la acuzațiile lui Ciobănescu, în numele STB, și le-a respins categoric, acuzându-l pe sindicalist că „prezintă informații tendențioase, false, cu scopul de a crea panică în rândul călătorilor”, scrie Libertatea.

Cum se obține un doctorat „pe bune” în România. Un program de doctorat înseamnă aprofundarea unei teme specifice, indiferent de domeniul în care este solicitat. Implică mai mulți ani de cercetare, elaborarea unei lucrări originale și susținerea acesteia în fața unei comisii de evaluare. Pentru deținătorii de doctorat cu care am stat de vorbă, elaborarea lucrării a însemnat cercetare riguroasă și multă muncă. Valer spune chiar că trei ani pot fi prea puțini pentru finalizarea unei lucrări făcute „pe bune”. Pentru Alexandu, provocarea a fost împărțirea timpului între locul de muncă și cercetarea pentru doctorat. Cristina ne-a povestit despre partea cea mai dificilă a lucrării, care a necesitat consultarea mai multor profesori, nu doar a coordonatorului de doctorat. Valer Cosma și-a făcut doctoratul în 2013, la Cluj-Napoca. El povestește pentru Europa Liberă că l-a ajutat faptul că și-a făcut doctoratul pe același subiect pe care îl aprofundase la Master. „Nu am început doctoratul de la zero, aș putea spune că am lucrat aproape cinci ani.”,scrie Europa Liberă.

Ce valori consideră diferite țări că ar trebui învățate la școală. O societate are nevoie de viitori adulți independenți sau obedienți? Religioși sau doar altruiști fără ca asta să aibă legătură cu vreo credință? Școala ar trebui să dezvolte apetența pentru muncă sau imaginația? 88 de țări, printre care și România, au fost chestionate cu privire la aceste valori, scrie Visual Capitalist. Rezultatul arată că fiecare țară are propriile concepții despre ce e mai important în viață. Locuitorii din Norvegia sunt cei mai convinși de faptul că, de la vârste fragede, copiii trebuie să învețe că e important să fie independenți. Mai sunt și alte țări nordice în acest top. Nu e o surpriză având în vedere că, de exemplu, potrivit datelor Eurostat, tinerii suedezi, se mută din casele părinților, în medie, după ce au împlinit între 17 și 18 ani, scrie Școala9.

Ce spune un șef de depou care a reluat lucrul: “Sincer, nici eu nu știu ce revendicări mai sunt. Oamenii mei sunt de acord cu protestul, dar să fie legal”. La majoritatea dintre cele 12 depouri de tramvaie și troleibuze din Capitală, lucrul a fost reluat, dacă nu în totalitate, măcar în parte. La câteva însă nu s-a mișcat o roată de tramvai. Asta în timp ce protestul este aproape generalizat la restul de nouă autobaze ale STB. Buletin de București a căutat să afle ce i-a motivat pe oameni să reia lucru după trei zile de protest și a stat de vorbă cu șeful unui depou care are vehicule scoase în traseu. El a explicat, sub protecția anonimatului, că a fost decizia oamenilor să revină la lucru, cu toate că protestul este susținut în totalitate. Deși sunt foarte multe probleme care sunt parte din cotidian de ani de zile, de la cârpeli și până la predispoziția la probleme de sănătate din cauza condițiilor de lucru, conducătorii nu se dezic de restul colegilor, însă vor să tragă un semnal de alarmă asigurând totuși un minim necesar de vehicule pe traseu, scrie Buletin de București.

Zorba, grecul. Episodul din România. Acum vreo 25 de ani am citit pentru prima dată romanul „Alexis Zorba” al lui Nikos Kazantzakis. Apoi (asta țin minte clar), în primul meu an de facultate am citit și „Neîmpăcatul”, carte scrisă de soția aceluiași autor (acolo există inclusiv corespondența lui Zorba cu Nikos). De ce vă spun asta? Ei bine, în una dintre cărțile astea două îmi amintesc eu că găsisem o mențiune în care se specifica faptul că Zorba (personaj real de altfel) se mutase în România, lucrase într-o rafinărie, trăia cu o româncă și murise, dacă nu mă înșală memoria, undeva pe la Galați. Și cu ideea asta am rămas eu în capul personal. Acum ceva vreme mi-am amintit de poveste și am căutat să aflu dacă mai există și alte surse care să pomenească așa ceva. Sincer, nu am aflat nimic similar. Problema este că variantele diferă în funcție de sursă, și fiecare spune altceva. Eu am selectat acum doar elementele comune, și așa vi le prezint și vouă, scrie Mica Doză de Cultură Generală pe contul de Facebook.

Putin, acuzat de Marea Britanie că vrea să instaleze un prorus la șefia guvernului ucrainean. Marea Britanie l-a acuzat pe președintele Putin că complotează pentru a instala o marionetă pro-Moscova la șefia guvernului ucrainean. Ministerul de Externe britanic a făcut și gestul neobișnuit de a-l indica pe cel pe care Kremlinul intenționează să-l instaleze la conducerea Ucrainei: fostul deputat ucrainean Evgheni Muraiev. Într-o declarație dată de Ministerul de Externe se spune că guvernul britanic deține informații că serviciile de informații ruse întrețin legături cu mai mulți foști politicieni ucraineni. Declarația spune că printre aceștia se numără: Serghei Arbuzov - fost prim-viceprim-ministru în 2012-2014 și prim-ministru interimar în 2014; Andrei Kluiev - prim-viceprim-ministru în 2010-2012 și șef de cabinet al fostului președinte Viktor Ianukovici; Volodîmir Sivkovici - fost șef adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare (RNBO); Mikola Azarov - prim-ministru între 2010-2014. Rusia a mobilizat 100.000 de militari aproape de granița cu Ucraina, dar neagă că plănuiește o invazie, scrie Europa Liberă.

Valentin Lazea / Însemnări de lectură: ”The Aristocracy of Talent: How Meritocracy Made The Modern World”. Autorul, Adrian Wooldridge, este redactor la revista The Economist, având un doctorat în istorie la Balliol College, Oxford. În acest volum, apărut sub semnătura sa în 2021, el face o analiză a avântului meritocrației începând cu secolul XVIII, dar și a regresului acesteia în epoca Brexit și a lui Donald Trump. De fapt, meritocrația este un termen opus aristocrației. În timp ce prima înseamnă egalitate de șanse, împrospătarea continuă a elitelor, eliminarea dinastiilor, oportunități pentru toți indiferent de sex, rasă sau convingeri religioase, cea de a doua semnifică opusul acestora: inegalitate de șanse, elite osificate, dinastii bazate pe relații de rudenie, oportunități doar pentru câțiva „aleși” etc. Faptul că până în secolul XVIII cea mai mare parte a populației (femeile, sclavii, țăranii analfabeți) nu aveau nici o oportunitate de a-și depăși statutul de inferioritate (economică și politică) explică în mare măsură lipsa de progres față de perioada Antichității. Societatea era dominată de un număr infim de seniori, iar relațiile acestora cu subalternii lor se bazau pe nepotism, patronaj sau vânzarea de titluri. O astfel de contraselecție și de risipă a potențialelor talente nu puteau să genereze decât stagnare. A fi intelectual într-o astfel de societate era nu numai contraproductiv, ci chiar periculos, scrie Lazea în Curs de Guvernare.

Cât mai durează pandemia de coronavirus? Ce ne învață istoria și pandemiile din trecut. La aproape 2 ani de la înregistrarea primelor cazuri de coronavirus, România înregistrează azi, 20 ianuarie 2022, un record de infectări în decurs de 24 de ore: 19.105 cazuri noi. După variantele Wuhan, Alpha sau Delta, iată că acum traversăm cel de-al cincilea val al pandemiei și avem de înfruntat o nouă variantă, Omicron, mult mai contagioasă decât cele precedente. GreatNews a discutat despre evoluția pandemiei cu Anca Botezatu, virusologă la Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau” al Academiei Române, pentru a afla la ce ne putem aștepta. Articolul integral, aici.

In 2021 fondurile de pensii private nu au batut inflatia. Cat e de grav? Explozia inflationista careia i-am fost martori in 2021 a reprezentat o provocare majora pentru fondurile de pensii obligatorii administrate privat. In pofida unei performante medii bune, de 5.9%, aceasta s-a situat semnificativ sub inflatia de sfarsit de an de 8,2%. Vestea buna esta ca, din acest punct de vedere, 2021 intra in categoria exceptiilor din istoria de 13 ani a fondurilor de pensii private obligatorii. Asa cum graficul de mai jos o arata, a mai existat doar un singur an, 2018, in care performanta investitionala a fondurilor de pensii private obligatorii (pilon 2) s-a aflat sub rata inflatiei. In mare majoritate a restului anilor, performanta a fost cu cateva puncte procentuale peste rata inflatiei. Ca urmare, compunand separat performanta investitionala si inflatia pentru intreaga perioada, rezulta graficul de mai jos care arata doua tendinte divergente intre performanta si inflatie, net favorabila performantei relative, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Între rigoare și pragmatism. Cum se schimbă regulile europene privind deficitul bugetar și datoria publică. Șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și-a spus opinia referitoare la regulile europene privind deficitul bugetar și datoria publică. Dezbaterile pe tema flexibilizării regulilor Tratatului de la Maastricht sunt tot mai intense. Într-un interviu acordat postului de televiziune France Inter, Christine Lagarde a oferit și câteva repere referitoare la o eventuală modificare a pragurilor de 3% din PIB, în ceea ce privește deficitul bugetar și 60% din PIB, la capitolul datorie publică. Dar, care este părerea președintelui Băncii Centrale Europene? Christine Lagarde crede că metodele de calcul ale celor doi indicatori, deficit bugetar și datorie publică, pot fi reevaluate. Dar, se înțelege că nu pot fi schimbate în mod fundamental. Analiștii observă că opinia doamnei Lagarde este apropiată de punctul de vedere al Germaniei. Trebuie precizat că regulile Pactului de stabilitate bugetară au fost suspendate din cauza pandemiei și vor fi reluate începând de anul viitor. Este vizibil că aproape toate statele europene depășesc fie ținta de deficit bugetar, fie pe cea a datoriei publice, fie ambele praguri. Lagarde spune că nu vor mai fi același tip de reguli. Dar schimbarea, din punctul de vedere al președintelui BCE, nu se va face prin modificarea pragului de 3% din PIB, un criteriu sacrosanct, așa cum l-a numit Christine Lagarde, scrie RFI.

Şeful marinei germane a demisionat după ce a cerut "respect" pentru Putin. Viceamiralul Kay-Achim Schönbach a stârnit un scandal diplomatic după ce a declarat că ceea ce își dorește Putin este "respect" și că peninsula Crimeea e pierdută pentru Ucraina. "I-am cerut ministrului apărării (social-democrata Christine Lambrecht, n.red.) să mă elibereze de îndatoririle mele cu efect imediat”, a anunțat Kay-Achim Schönbach într-un comunicat oficial. "Declarațiile nechibzuite pe care le-am făcut în India privind politica de securitate și militară împovărează funcția mea tot mai mult": astfel și-a motivat viceamiralul demisia. "Pentru a preveni alte daune pentru marina germană, Bundeswehr (armata germană) și mai ales pentru Republica Federală, consider că acest pas este necesar." Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului federal al Apărării, ministrul de resort Christine Lambrecht a acceptat demisia viceamiralului în vârstă de 56 de ani. Până când se va decide asupra succesiunii, marina militară germană urmează să fie condusă de adjunctul lui Schönbach, Jan Christian Kaack, scrie DW.

Ziua liberă pentru însoțirea copilului la vaccinarea anti-COVID-19: Cum se acordă în cazul copiilor mai mici de 12 ani. 26 ianuarie va fi prima zi în care copiii cu vârste între cinci și 11 ani vor putea să fie vaccinați împotriva coronavirusului, iar pentru fiecare zi în care vor lipsi de la școală pentru a se vaccina, cei mici vor primi o scutire, dacă se vor vaccina în timpul săptămânii, pentru fiecare doză. De asemenea, părinții vor putea să-și însoțească copiii, dacă aceștia au între cinci și 18 ani, în ziua vaccinării primind de la angajator o zi liberă plătită. Aceste prevederi se regăsesc în Legea 221/2021, în vigoare din 29 iulie 2021. Legea 221 prevede că, atunci când se vaccinează, salariații pot primi un liber plătit de la angajator, fără ca cel din urmă să îi poată refuza, iar liberul nu trebuie să coincidă cu ziua în care se vaccinează, potrivit avocatnet.ro.

Românii vor să se odihnească mai mult în acest an, după un 2021 dificil. Peste jumătate își vor lua liber suplimentar pentru a face punte între sărbătorile legale și weekend. În 2022, mulți angajați români vor să își rezerve mai mult timp pentru odihnă, după un 2021 în care nivelul de stres și volumul de muncă au fost mai ridicate decât înainte. Anul acesta, sunt 15 zile libere legale, dintre care 9 sunt în cursul săptămânii. Pentru a câștiga mai mult timp pentru recreere, 55% dintre angajații care beneficiază de zile libere cu ocazia sărbătorilor legale au declarat că își vor lua zile libere suplimentare, acolo unde se poate, pentru a face punte cu weekend-ul. Peste 39% dintre angajați au în plan să folosească zilele libere legal din acest an pentru relaxare, iar alți 12% vor profita să rezolve diferite probleme personale sau administrative de care nu se pot ocupa în zilele de lucru. Doar 18% au spus că sunt nevoiți să lucreze și în acele zile, scrie FinEco24News.

Matei Vișniec, dramaturg și jurnalist stabilit la Paris: „Dacă premierul Franței ar fi acuzat de plagiat, ar demisiona în câteva ore”. Au rămas mai puțin de trei luni până la alegerile prezidențiale din Franța, iar sondajele, publicate aproape zilnic, îl dau mare favorit pe președintele în funcție, Emmanuel Macron. PressOne l-a întrebat pe omul de cultură și jurnalistul RFI Matei Vișniec care sunt atuurile lui Macron, în plină criză sanitară și într-un context european tulbure, dar și cum e văzută în acest moment România, de la Paris. Vremea extremismului nu a venit, crede Matei Vișniec, stabilit de peste 30 de ani în Franța. Chiar și așa, societatea franceză trece prin convulsii, lucru vizibil prin creșterea spectaculoasă a unor candidați precum Eric Zemmour, un hit mediatic cu un discurs radical. Care sunt așadar nuanțele și temele care îi preocupă astăzi pe francezi? Cum e relatată amenințarea rusă și ce s-ar întâmpla dacă premierul francez ar fi acuzat, cu dovezi solide, de plagiat? Citeste aici interviul dat de Matei Vișniec publicației PressOne.

Cât costă serviciile de audio streaming disponibile în România: Tidal este cea mai ieftină platformă/ Pentru Apple Music plătești cel mai mult. La fel ca platformele de video streaming, cele audio au intrat rapid în atenția publicului pasionat de muzică. În România, există mai multe astfel de servicii care pun la dispoziție publicului numeroase genuri de muzică. Pentru a vedea care este cel mai ieftin serviciu în România, am analizat prețurile platformelor Spotify, Apple Music, Tidal și YouTube Music. Spotify: Este un furnizor suedez de servicii de streaming audio și media fondat la 23 aprilie 2006, iar în România este disponibil din martie 2018. În prezent, serviciul este disponibil în 65 de piețe din toată lumea. În România, utilizatorii pot accesa platforma timp de 30 de zile gratis. Serviciul pune la dispoziție utilizatorilor patru tipuri de abonamente: pachetul Individual care costă 4,99 euro/lună și permite utilizarea unui singur cont în platformă; pachetul Duo care costă 6,49 euro/lună, care permite utilizarea a două conturi separate; pachetul Family, care este și cea mai scumpă opțiune – 7,99 euro, care permite utilizarea a șase conturi individuale. Utilizatorii pot descărca muzică și asculta orice melodie de pe orice dispozitiv. De asemenea, nu există publicitate în platformă, așa cum este pe YouTube, scrie Economedia.

Tiberiu Soare. Muzică, leadership, meseriași și artiști. Legătura între excelență și capacitatea de a fi uimit. Care e textura din care e alcătuită un destin? Viața de zi cu zi. În momentul în care îți adori destinul, dar detești materialul din care e făcut, asta nu poate să nască decât o atitudine de tip schizoid față de viață. Nu poți să fii decât permanent nefericit, n-ai cum altfel. Ce-i nefericirea? Nepotrivirea dintre ce-ți imaginezi tu că ar trebui să fie și ce e. Numai că acel ce-ar trebui să fie la care vrei să ajungi tu e făcut dintr-un material numit viața de zi cu zi.” Tiberiu Soare este dirijor al Orchestrei Operei Naționale București și dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Sibiu. A condus orchestre din toată lumea, din Sydney, în Beirut, Japonia sau Londra. În 2018, Casa Regală a României i-a acordat distincția ”Ordinul Coroana României în grad de ofițer”. Am vorbit cu el mai ales despre ceva ce mi-a părut întotdeauna fascinant: muzică și leadership. Cum creezi armonie și emoție, împreună cu câteva zeci de oameni cărora nu le poți vorbi și pe care, uneori, nici nu-i cunoști? Am explorat ideea de măiestrie în orice profesie și etapele până acolo. Veți găsi paralele surprinzătoare între a fi un bun dirijor și a fi un bun lider. De la de ce nu funcționează rețetele, până la arta de a asculta membrii echipei. Opera, spune Tiberiu, este marea lui iubire. Este autorul a două cărți despre operă și muzică clasică, publicate de Fundația Calea Victoriei. Este un iubitor de cărți, un fan al fizicii și un împătimit al mersului pe jos. Trăiește în București împreună cu soția lui și băiatul lor, Alexandru. Citește articolul pe blogul Andreei Roșca.

Când vin și la ce ajută trenurile cu hidrogen bătrânele căi ferate ale României. În timp ce Uniunea Europeană a sărbătorit anul 2021 drept „anul european al căilor ferate” și tot mai multe țări au investit enorm în această ramură de transport, mult mai rentabilă și mai „verde”, în România transportul cu trenul a ajuns doar o sursă interminabilă de glume și meme-uri. Sistemul feroviar este într-o stare clară de degradare, după 30 de ani în care eforturile autorităților, oricât de haotice și inconsistente au fost ele, s-au concentrat în principal pe sistemul rutier. Recent, o dată cu reformele la care România s-a angajat pentru a obține banii europeni din PNRR, căile ferate au revenit în atenția autorităților, care vor să apeleze inclusiv la tehnologii de ultimă generație pentru a putea recupera decalajele imense produse în industria feroviară românească. Astfel, în PNRR, una dintre cele mai inovative idei propuse apare în domeniul Transporturilor. Autoritățile vor să cumpere trenuri cu hidrogen. Și asta rapid, până cel târziu în 2023, scrie Panorama.

​România, pe locul 6 în UE la creșterea anuală a prețurilor în 2021. România s-a situat pe locul 6 între statele membre UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor consemnată în 2021, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 6,7%, țara noastră s-a situat sub alte țări din fostul bloc estic în ce privește inflația măsurată după metodologia europeană, precum Estonia (12%), Lituania (10,7%), Polonia (8%), Letonia (7,9%) și Ungaria (7,4%). În regiunea din care facem parte, o valoare ușor mai redusă decât la noi, s-a consemnat în Bulgaria (6,3%), situată la același nivel cu Spania și Belgia. Imediat sub media UE (5%), apar Cehia (5,4%), Croația (5,2%) și Slovacia (5,1%) încadrează media UE27, situată la 5,3%. Indicii amintiți sunt calculați după 12 grupe de produse și servicii, pentru comparabilitate internațională, scrie cursdeguvernare.ro.