Neîncrederea în stat se află la baza implicării civice scăzute și a răspunsului slab la eforturile de sensibilizare a publicului, arată un raport al Băncii Mondiale, care analizează situația din România.
10 concluzii ale Raportului Băncii Mondiale:
1. Percepția persistentă privind corupția larg răspândită a golit de sens contractul social al României, problema devenind din ce în ce mai acută ca urmare a pandemiei; doar jumătate dintre români percep instanțele și judecătorii ca fiind independenți de interesele economice, de guvern și de politicieni, arată documentul.
2. Lipsa de încredere duce la eșecul campaniilor publice în situații de urgență, după cum a dovedit-o rata scăzută de vaccinare a românilor împotriva COVID-19. În ciuda eforturilor agresive ale guvernului de a face vaccinurile ușor accesibile și a campaniilor permanente de informare a publicului cu privire la eficacitatea și siguranța lor, în România, acoperirea vaccinală este una dintre cele mai scăzute din UE (42,4 % din populație a efectuat schema de vaccinare primară), în anumite părți ale țării fiind vaccinați mai puțin de 5 % dintre adulți.
3. Lipsa unui angajament credibil al sectorului public față de reformele pe termen lung este parțial responsabilă pentru încrederea civică scăzută. Remanierile guvernamentale frecvente afectează planurile pe termen lung de consolidare a instituțiilor publice, încurajând în același timp apelarea excesivă la ordonanțe de urgență.
4. Sprijinul politic acordat reformelor necesare tinde să fie unul nesusținut, cu toate că este nevoie de un sprijin politic puternic până la finalizarea lor și ulterior. Astfel, guvernul este reticent în a se angaja în politici fiscale anticiclice, ceea ce reduce marja de manevră bugetară disponibilă pentru a reacționa la șocurile economice. În plus, conform Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 (Sustainable Governance Indicators: SGI 2022), calitatea procesului electoral și a statului de drept este mai slabă decât în alte State Membre UE, deși consolidarea acestora reprezintă de mult timp o prioritate a guvernului.
5. Slaba capacitate instituțională și managementul deficitar al resurselor umane din instituțiile publice reprezintă o provocare suplimentară în realizarea reformelor. Administrația publică întâmpină dificultăți în atragerea, păstrarea și plasarea de funcționari publici talentați la toate nivelurile de guvernare. Practicile de MRU în funcția publică din România rămân puternic fragmentate și inconsecvente de la o instituție la alta. În plus, clientelismul și patronajul subminează capacitatea sectorului public.
6. Potrivit Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 elaborați de Bertelsmann Stiftung, eficacitatea guvernanței în România se menține sub nivelul optim și cu mult sub media Uniunii Europene. În plus, coordonarea interministerială și capacitatea de implementare s-au deteriorat ușor în ultimii ani, evidențiind două provocări cu care se confruntă administrația publică: capacitatea de a pune în aplicare politicile și funcționarea ca o unitate.
7. În România activează 1.400 de întreprinderi cu capital de stat (ICS) cel mai mare număr din UE. Prezența marilor conglomerate controlate de stat și cadrul de reglementare inadecvat descurajează investițiile private, inhibă concurența și compromit eficiența pieței.
ICS-urile din domeniul energiei, al gazelor, al serviciilor poștale și al transporturilor sunt cele mai puțin eficiente, ultimele generând cele mai mari pierderi și necesitând subvenții care au reprezentat aproape 7% din cheltuielile Ministerului Transporturilor. ICS-urile din domeniul termoficării, care sunt în mare parte deținute de municipalități, suferă de asemenea de dificultăți financiare și de un management deficitar.
8. Furnizarea de servicii de infrastructură publică de înaltă calitate — apă potabilă, salubritate, energie — rămâne la un nivel scăzut, în special pentru locuitorii săraci și cei din mediul rural. În 2020, mai mult de 20% dintre români nu aveau baie, duș și WC în interiorul gospodăriei — o pondere mult mai mare decât în orice altă țară din UE. În rândul românilor săraci, această pondere ajunge la cifra șocantă de 56%.
9. Rezultatele României în ceea ce privește capitalul uman se află cu mult în urma celorlalte țări ale UE, din cauza cheltuielilor insuficiente și a serviciilor de sănătate și educație inadecvate. În 2021, investițiile publice ale României în sănătate și educație au fost printre cele mai mici din UE ca pondere din PIB. Ca urmare, rezultatele în ceea ce privește sănătatea nu se ridică la standardele UE; în acest sens, România se află pe locul doi în UE ca rată a mortalității evitabile, după Letonia (Mortalitatea evitabilă cuprinde decesele care ar fi putut fi prevenite (adică evitate prin intervenții mai bune de sănătate publică, cum ar fi screeningul sistematic pentru cancer) și decesele cu cauze tratabile (care ar putea fi evitate dacă sistemul de sănătate ar asigura tratamentul medical în timp util și eficient).
10. În plus,rata de participare a copiilor români cu vârsta de cel puțin trei ani la activitățile de dezvoltare timpurie — piatra de temelie a capacității de învățare și un factor care favorizează participarea femeilor la forța de muncă — este de 78%, una dintre cele mai mici din UE, și a scăzut constant începând din 2015.
Rezultatele obținute de elevi sunt mai modeste în școlile de la sate: în 2018, 40% dintre elevii de clasa a opta din școlile rurale au obținut o notă mai mică de 5 la evaluarea națională. Ponderea celor care au părăsit timpuriu școala a scăzut doar puțin și se menține peste obiectivele guvernamentale, cu discrepanțe mari între ponderea celor care au abandonat școala în orașe (4%) și în zonele rurale (23%) în 2020.
1
9
