Pentru că firmele românești preferă să ia credite în valută, BNR le atrage atenția să nu uite lecțiile ultimei crize financiare, când riscul de curs și cel de dobândă au lovit puternic ecosistemul antreprenorial și sistemul bancar.
„Deși creditarea în euro are, în acest moment, unele avantaje din punct de vedere al costurilor de finanțare, se impune prudență la apelarea creditelor în altă monedă față de cea națională. O depreciere a monedei naționale poate duce la deteriorarea capacității de plată a ratelor bancare. Sunt lecții învățate de la ultima criză financiară și pe care atât antreprenorii, cât și bancherii nu trebuie să le uite”, se arată în Raportul BNR privind stabilitatea.
Pe fondul majorării diferenței de dobânzi între creditele în lei și euro, a fost observată o creștere a creditelor în valută (+40% pentru în martie 2023 comparativ cu +11% la martie 2022), față de o majorare de 4% a stocului de credite în lei. Astfel, proporția stocului de credite în valută a crescut în perioada martie 2022-martie 2023 cu 7,3 puncte procentuale, ajungând la 46%, cea mai importantă contribuție la această majorare venind din partea IMM-urilor.
O astfel de evoluție nu a fost înregistrată doar în România, ci s-a manifestat și în țările din regiune. În perioada martie 2022-martie 2023, proporția creditelor în valută acordate companiilor nefinanciare s-a majorat cu 10 puncte procentuale în Cehia, până la 47%, pe când în Ungaria ponderea acestora s-a majorat cu 3 puncte procentuale, ajungând la 41%, se arată în Raport.
Sectoarele cu cei mai multe firme rău-platnice
Cele mai ridicate rate de neperformanță, la nivelul lunii martie 2023, sunt înregistrate pentru sectorul construcțiilor (11,6%, similar cu valoarea din luna martie 2022), al industriei extractive (6%, cu 10,3 puncte procentuale mai redusă în termeni anuali) și cel al industriei prelucrătoare (5,7%, cu 2 puncte procentuale în scădere față de martie 2022).
În schimb, sectorul utilităților înregistrează cea mai scăzută rată de neperformanță pentru luna martie 2023 ( 0,8%, cu 2,1 puncte procentuale mai puțin față de martie 2022). Scăderea ratei de neperformanță se observă și în cazul companiilor vulnerabile la creșterea cheltuielilor cu utilitățile.
Companiile vulnerabile la creșterea cheltuielilor cu utilitățile sunt companiile cu o pondere a cheltuielilor cu utilitățile în cheltuielile de exploatare mai mare de 5%. Conform BNR, au fost identificate 42.676 astfel de companii, dintre care aproximativ 4.600 dețineau credite bancare la finalul anului 2022.
Ce mai arată Raportul BNR:
- Stocul creditelor cu garanții de stat a fost caracterizat de o dinamica alertă, sprijinit de programele din schema de ajutor de stat IMM Invest Plus. Deși, în acest moment, expunerile garantate de stat înregistreaza o rata NPL mai buna decât media pe economie este important de precizat faptul ca aceste credite beneficiaza de subvenționarea de catre stat a dobânzii în primul an de la acordare. Cum în perioada urmatoare multe dintre creditele garantate de stat acordate în anul 2022 nu vor mai avea dobânda subvenționata, este necesara o monitorizare atenta a acestora, fiind posibila materializarea unor riscuri ce deriva din acest aspect.
- Restanțele la plată în economie s-au majorat cu 3,5%, față de aceeași perioadă a anului trecut. În structură, restanțele către furnizori continuă să constituie cea mai importantă componentă a arieratelor către partenerii nebancari, reprezentând aproximativ 64% din totalul acestora. În plus, această categorie a înregistrat o creștere de 8,5% în cazul IMM.
0
2
