O mare parte din oameni consideră că, dacă pățesc ceva, pierderile și daunele vor fi acoperite cel puțin parțial de stat sau de către societate, arată un sondaj făcut de Gallup International, la cererea Vienna Insurance Group.

Oameni pe strada in Piata Victoriei din BucurestiFoto: lcv / Alamy / Alamy / Profimedia

Sondajul a testat reacțiile la risc ale populației din 9 state din Europa Centrală și de Est (CEE). Studiul a scos la iveală percepțiile greșite privind protecția financiară oferită de stat și societate.

Cercetarea s-a axat pe următoarele riscuri: cel de îmbolnăvire gravă, de incapacitate de muncă, cele asociate locuinței, cele de răspundere pentru accident și la frauda pe internet.

• Circa două-treimi din populație conștientizează în mică măsură sau chiar deloc riscurile ce privesc sănătatea, locul de muncă, locuința, răspunderea personală și riscurile la nivel cibernetic, analizate în cadrul studiului.

• Șapte din zece respondenți nu cred că riscurile se pot materializa, deşi consideră că posibilele pierderi/pagube ar fi ridicate.

• Circa două treimi sunt de părere că autoritățile publice vor interveni în cazul în care riscurile legate de sănătate sau de profesie s-ar materializa, iar 60% cred că ar interveni în cazul în care locuințele le-ar fi avariate sau distruse.

„Conștientizarea este în general considerată a fi capacitatea de a lua decizii informate și bine gândite în legătură cu riscurile. Rezultatele studiului au arătat că există o nevoie semnificativă de creștere a nivelului de cunoștințe privind riscurile în toate țările care au participat la studiu. Majoritatea persoanelor intervievate încă nu au abordat cu seriozitate principalele riscuri întâlnite în viața de zi cu zi, în ciuda faptului că sunt de părere că pierderile financiare potențiale sunt considerabile”, a spus Michael Nitsche, vicepreședinte executiv al Gallup International, rezumând concluziile studiului.

Precauția primează

Rezultatele studiului indică faptul că prevenţia este cea mai populară măsură de protecție împotriva riscurilor potențiale, cei chestionaţi pornind de la premisa: „Dacă am grijă, mie nu mi se va întâmpla”.

O treime dintre respondenţi au declarat că dețin o asigurare ce acoperă riscurile asociate sănătății, incapacității de muncă și răspunderii personale. În medie, 45% din populație deține o asigurare ce acoperă riscurile asociate locuinței.

Între 20% și 30% dintre respondenți au alocat fonduri pentru a gestiona aceste riscuri și sunt siguri că fondurile sunt suficiente. Unul din cinci respondenți nu a luat deloc măsuri, în principal din cauza costurilor implicate, a unei abordări fataliste și a faptului că evită contextele în care pot apărea acele riscuri.

Apel la ajutorul statului

O concluzie surprinzătoare a studiului este că o mare parte dintre respondenți consideră că pierderile și daunele vor fi acoperite cel puțin parțial de stat sau de către societate.

Două treimi dintre cei chestionați, de exemplu, cred că autoritățile publice vor interveni în cazul materializării riscurilor ce vizează sănătatea și incapacitatea de muncă, 60% fiind de părere că același lucru se va întâmpla în cazul distrugerii sau avarierii locuinţei.

Aproximativ 40% cred că acest lucru este valabil și în cazul pierderilor generate de fraudele pe internet, iar aproape jumătate cred că răspunderea personală este acoperită și de stat. Așteptarea ca statul sau societatea să suporte costurile creşte pe măsură ce pierderea sau paguba probabilă este mai mare.

Aproximativ 90% dintre respondenți ar dori ca pierderile generate de riscurile ce vizează sănătatea și incapacitatea de muncă să fie acoperite de societate integral, iar 80% ar dori același lucru în cazul riscurilor asociate locuinței.

Semnificativ peste jumătate dintre respondenți consideră că este nevoie de aceeași abordare în cazul costurilor generate de frauda pe internet și de răspunderea personală.

Cele 4 tipologii de risc

Studiul a folosit caracteristici socio-demografice și psihologice pentru a identifica patru tipologii diferite de comportament în fața riscului: precauții, nehotărâții, raționalii și alarmiştii.

• Cu un procent de 33%, precauții dețin cea mai mare pondere în rândul populației. Aceste persoane cred că au mereu totul sub control, îşi suprimă emoțiile puternice și evită în mod constant situațiile stresante. În mare, dețin cunoștințe financiare, dar din cauza profilului psihologic le este greu sau imposibil să le aplice.

• Nehotărâții reprezintă 28% dintre respondenți. Aceștia reacționează compulsiv atunci când trăiesc emoții puternice şi încearcă să controleze riscurile. Prin urmare, nehotărâții au un nivel foarte ridicat de conștientizare a riscurilor, dar le lipsește capacitatea de a gestiona financiar riscul. Așadar, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt eficiente doar parțial.

• Raționalii reprezintă 27% din total: sunt calmi și încrezători că pot rezolva singuri problemele şi caută în mod activ soluții pentru acestea. Deși au un nivel scăzut de conștientizare a riscurilor și există o probabilitate mai mare să și le asume, strategiile lor de gestionare a riscurilor sunt deosebit de eficiente, printre altele și pentru că au cunoștințe solide în domeniul financiar.

• Cu un procent de 12%, alarmiştii, cei care se îngrijorează uşor, dețin cea mai mică pondere din total. Ei tind să reacționeze exagerat, răspunzând adesea impulsiv; deși au nivel de conștientizare a riscurilor peste medie, strategiile lor de gestionare a riscurilor nu sunt foarte eficiente.

Aceste diferențe între tipologiile de raportare la risc trebuie luate în calcul în orice activitate ce are în vedere îmbunătățirea conștientizării riscurilor. Ca o concluzie, șapte din zece respondenți nu sunt în măsură să facă faţă în mod eficient riscurilor din cauza lipsei cunoștințelor necesare și a barierelor psihologice.

Lipsa cunoștințelor privind riscurile este legată de lipsa cunoștințelor financiare

Pot fi trasate paralele între concluziile legate de lipsa de conștientizare a riscurilor și subiectul de mare actualitate al lipsei cunoștințelor financiare: studiul arată că 80% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 de ani și 70% dintre cei cu vârsta peste 30 de ani au un nivel redus sau mediu de cunoștințe financiare. Astfel, studiul denotă că este nevoie de educație și informare în acest domeniu.

„Credem că sistemul de învățământ are de jucat un rol important în ambele domenii. Școlile nu transmit cunoștințe financiare și nu predau cunoștințe privind riscurile. Instituțiile de învățământ și partenerii din serviciile financiare trebuie să-și unească competențele în aceste zone de expertiză și să ia împreună măsuri. Grupul VIG va dezvolta cu siguranță inițiative pentru a crește gradul de conștientizare a riscurilor în rândul populației – pentru noi acesta este un obiectiv cheie pe segmentul de sustenabilitate socială”, a spus Hartwig Löger.