În ultimele luni, economiștii Băncii Naționale au avertizat cu privire la tensiunile inflaționiste din piața muncii, unde se simt semnele supraîncălzirii. Angajatorii se plâng de deficitul de lucrători de pe piața muncii și se luptă să găsească muncitori. De ce este piața muncii atât de tensionată?
Planurile de angajare ale firmelor românești sugerează că economia rămâne solidă pentru moment. Oferta totală de forță de muncă (persoane care au sau sunt în căutarea unui loc de muncă) a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie, e drept, dar în schimb, cererea de muncă (populația ocupată plus locurile de muncă vacante) a crescut cu câteva zeci de mii de locuri.
Acest exces de cerere a contribuit și el la câștigurile salariale nominale, dincolo de deciziile politice bazate doar pe criterii electorale. Încetinirea economiei la care deja asistăm ar trebui să ajute la restabilirea echilibrului.
Cel mai mare deficit vine însă din faptul că avem o populație tot mai îmbătrânită. Îmbătrânirea face ca ponderea seniorilor (cei cu vârsta de cel puțin 65 de ani în roral populație să urce de la puțin peste 15% la aproape 20% în ulrtimii 10 ani. În plus, mulți oameni aflați în pragul pensionării au ieșit din „câmpul muncii” odată cu pandemia de corona.
Cum va fi în următorii 7-10 ani
În timp ce în unele sectoare se vor pierde numeroase locuri de muncă, în sectorul public vom avea cu 300.000 de salariați mai mult, arată un studiu realizat de profesorul Cătălin Ghinăraru.
Sectoarele de activitate non-concurențiale (administrație publică și apărare, educație, sănătate și asistență socială) reprezintă la nivelul anului 2020, un total de 1.238.000 persoane ocupate sau în cifre relative la populația ocupată totală 14,1%.
La orizontul anului 2030, creșterea ar trebui să fie de 299.000 de persoane sau în procente față de anul 2020 de 24,1% (per an în medie 29.900 persoane; în anul 2025 aceste sectoare ar trebui să asigure un loc de muncă pentru 1,367 milioane persoane sau o creștere față de 2020 de 10%, creșterea dintre 2025 și 2030 fiind de 12,4%). O creștere substanțială care excede creșterea globală de ocupare.. Cu alte cuvinte, creșterea de ocupare din sectorul non-concurențial este de aproape 3 ori mai mare decât creșterea globală de ocupare preconizată pentru ansamblul economiei naționale.
O altă problemă: îmbătrânirea populației
Îmbătrânirea și reducerea populației active a fost compensată de imigranții pe care-i vedem zilnic pe biciclete sau trotinete prin centrul Capitalei.
Pandemia a mai adus un fenomen, chiar dacă marginal resimțit la noi: cel de quiet quitting sau „renunțare tăcută” prn care tinerii își reduc intensitatea muncii. Dar cei mai mulți „tăcuți” care au renunțat sunt lucrători cu venituri mari, în timp ce cea mai mare lipsă de forță de muncă a fost în zona locurilor de muncă de bază. Asta indică un alt factor: boala.
În 2022, în medie, 90% dintre românii seniori au pus pe seama stării de sănătate faptul că cel puțin una din activitățile zilnice le-a fost afectată. Cu 15% mai mult decât înainte de pandemi, arată o altă cercetare a INS
Iar vestea cea mai proastă este că nu peste mult timp generația de baby-boomers vor ieși la pensie
Când discuți despre forța de muncă, de cele mai multe ori te referi la românii angajați plus șomerii care își caută un loc de muncă. E drept, forța de muncă nu include șomeri care nu își caută de lucru (cum sunt mamele care stau acasă, pensionarii sau studenții). Nici muncitorii descurajați care și-ar dori un loc de muncă, dar au renunțat să caute, nu sunt incluși în forța de muncă. Pentru a fi considerat parte a forței de muncă, trebuie să fii disponibil, dornic să lucrezi și să fi căutat recent un loc de muncă.
Repartizarea resurselor de muncă pe regiuni de dezvoltare arată că:
- Regiunea Nord - Est asigură 16,6% din resursele de muncă ale României
- Regiunea Sud – Muntenia dispune de 14,4% din resursele de muncă ale ţării
- Regiunea Nord - Vest concentrează 13,2% din resursele de muncă la nivel naţional şi 13,5% din populaţia în vârstă de muncă (1583,5 mii persoane).
- În regiunile Sud – Vest Oltenia şi Nord – Est s-au înregistrat cele mai mari ponderi ale persoanelor care lucrau în activităţile agricole (16,9% şi 16,8%).
- Industria şi construcţiile concentrau 39,0% dintre persoanele ocupate în regiunea Centru, 36,5% în regiunea Nord – Vest, 36,3% în regiunea Vest şi 36,0% în regiunea Sud - Muntenia
- În servicii îşi desfăşurau activitatea peste 50,0% dintre persoanele ocupate din aproape toate regiunile, cu excepţia regiunilor Sud – Muntenia şi Sud – Vest Oltenia.
- Cea mai mare pondere a populaţiei ocupate civile în servicii s-a înregistrat în regiunea Bucureşti - Ilfov (73,5%)
- La 1 ianuarie 2023, cea mai mare parte a populaţiei ocupate e formată din salariaţi în regiunile Bucureşti - Ilfov (86,0%), Vest (73,5%) şi Centru (71,7%).
- Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Sud – Vest Oltenia (64,2%), Nord – Est (64,5%), şi Sud – Muntenia (64,7%).
- Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi au deţinut ponderi importante în populaţia ocupată civilă a regiunilor Nord – Est (26,2%, respectiv 7,1%), Sud – Muntenia (27,0%, respectiv 6,3%) şi Sud – Vest Oltenia (26,0%, respectiv 7,3%).
- La sfârşitul anului 2022, regiunea Nord – Est deţinea 18,1% din numărul total al şomerilor înregistraţi, urmată de regiunea Sud – Vest Oltenia (16,7%), Sud – Muntenia cu 15,9% şi Sud – Est cu 14,9%. Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în regiunile Vest (5,6%) cu 13,5 mii şomeri şi Bucureşti – Ilfov (5,7%) cu 13,7 mii someri.
Sursa foto: Pramote Polyamate | Dreamstime.com
0
3
