Cheltuielile cu energia termică, detergenții și apa au fost cele care au presat cel mai mult asupra bugetelor din septembrie, potrivit datelor transmise joi de Statistică. Următoarele locuri în topul scumpirilor au fost produsele de igienă și alimentele.
Chiar dacă inflația a scăzut, populația nu simte acest lucru atâta vreme cât majoritatea coșului zilnic de cumpărături indică creșteri de prețuri.
Laptele, pâinea, cafeaua, ouăle și carnea- produse utilizate frecvent de gospodării, au avut scumpiri de peste 10%
De precizat că o reducere a inflației nu înseamnă o scădere a prețurilor ci doar o încetinire a vitezei cu care acestea cresc.
Asemenea ritmuri de creștere ale prețurilor la alimente nu au mai fost văzute de 20 de ani, din perioada 2002-2003.
Inflația va atinge 7,5% la finele anului curent, ulterior coborând la 4,4% în decembrie 2024 și la 3,8% în iunie 2025, explică BNR în cel mai recent Raport privind inflația.
Totodată, mai spun economiștii Băncii Centrale, așteptările inflaționiste se plasează pe o traiectorie descendentă, dar cu valori ce se mențin peste intervalul țintei.
Presiuni mari asupra prețurilor în 2023 vor proveni din partea prețurilor bunurilor din import.
Citește și:Inflația pe care o vezi doar cu cântarul / De unde importă România inflație și unde o exportă
2
9
