Înjumătățirea natalității va avea consecințe economice dintre cele mai serioase. Pe măsură ce ratele natalității scad, populația de vârstă activă scade și ea, ceea ce duce la lipsa forței de muncă, care la rândul ei duce la o încetinire a creșterii economice. Dar nu aceasta e vestea cea mai proastă.
Rate mai scăzute ale natalității mai înseamnă consumatori mai puțini, adică o cerere în scădere, sau opțiuni mai firave de a genera creștere economică (consumul a fost mult timp în România motorul care a împins economia).
Natalitatea precară înseamnă mai puțini lucrători. Pentru a suplini aceste lipsuri, fie automatizezi procesele acolo unde se poate, fie aduci muncitori din străinătate, cu toate transformările culturale și structurale care vin la pachet cu aceștia.
De asemenea, natalitatea redusă înseamnă o populație mai în vârstă: Scăderea natalității, împreună cu creșterea speranței de viață mai înseamnă și că vârsta medie a populației unei țări continuă să crească. Dacă segmentele mai în vârstă ale populației nu sunt capabile să fie productive din punct de vedere economic, acestea vor deveni un segment vulnerabil și o povară pentru sistemul de pensii.
Din punct de vedere al Bugetului, reculul natalității înseamnă contribuabili mai puțini de la care să aduni taxele și impozitele (sau banii tot mai mulți necesari sistemului de pensii). Pentru echilibrarea bugetelor va fi nevoie de creșteri de taxe și de impozite.
Tot din punct de vedere financiar, faptul că un număr tot mai mic de tineri vor trebui să susțină un număr tot mai mare de senori (adică vom avea un raport ridicat de dependență) va pune presiune asupra economisirii și a investițiilor populației (în sensul contracției acestora).
În concluzie, rata scăzută a natalității poate avea efecte semnificative asupra economiei, inclusiv lipsa forței de muncă, mai puțini consumatori, scăderea colectării impozitului pe venit de stat, expansiune economică mai lentă, provocări pentru guverne și sistemele de securitate socială și acumularea de capital.
2
16
