În ciuda preocupărilor cu privire la impactul războiului din Ucraina asupra economiilor din Europa Centrală și de Est (ECE), regiunea a demonstrat o bună rezistență, chiar dacă, din cauza crizei energetice și a costurilor în creștere, unele state din zonă au cunoscut o încetinire economică, arată un studiu al Coface.
Pe sectoare de activitate, industria petrolului și gazelor este lider în TOP 500, urmată de utilități și servicii publice, auto și transporturi.
Ca țară, Polonia găzduiește cele mai mari afaceri din regiune, cu o creștere substanțială de 37,9% a cifrei de afaceri agregate în 2022 comparativ cu anul precedent.
Provocările întreprinderilor din regiunea ECE au fost determinate în ultima perioadă de o serie de dificultăți sectoriale, în ciuda redresării post pandemiei de Covid-19. „Ulterior, regiunea a fost lovită de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, ceea ce a dus la crize umanitare și economice. Acest lucru a determinat o creștere a costurilor, în special la mărfurile energetice, precum și o penurie de componente de producție și întreruperi în lanțurile de aprovizionare”, explică Grzegorz Sielewicz, economist regional Coface Europa Centrală și de Est „În ciuda acestor provocări, regiunea ECE a reușit să înregistreze o creștere solidă a PIB-ului de 4,0% în 2022 (după 6,2% în anul precedent), susținută de stocurile în creștere și de o cerere internă robustă”.
Coface a lansat cel de-al 15-lea studiu anual al celor mai mari 500 de companii din ECE, care clasifică afacerile după cifra de afaceri și analizează factori suplimentari, cum ar fi numărul de angajați, cadrul în care companiile operează, sectoarele de activitate, piețele, precum și după evaluările de credit Coface. Performanța economică a celor 500 de companii servește ca un indicator reprezentativ al tendințelor pieței în întreaga regiune.
România ocupă locul 3, cu 60 de companii prezente în clasament
Locul al treilea pe podium revine României, care a înlocuit Ungaria în această poziție și care deține 60 de jucători în top. Cifra de afaceri a companiilor românești a crescut cu 44,1% la 112,2 miliarde de euro, în timp ce profitul net a crescut cu 142,5%, depășind toate celelalte țări la acest nivel. Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice și industria farmaceutică reprezintă cel mai mare sector, cu cea mai mare pondere în ceea ce privește cifra de afaceri generată (32,0%). Acesta este urmat de utilități și serviciile publice precum și de comerțul nespecializat, cu o ponderea în cifra de afaceri de 18,7%, respectiv 16,3%.
Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto încetinește
PKN Orlen rămâne neînvinsă pe primul loc, consolidându-și semnificativ poziția cu o creștere de 111% a cifrei de afaceri, după +52% în anul anterior. Alte companii precum RWE din Cehia (a 2-a poziție), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (locul 3), compania maghiară MVM Energetika (a 4-a poziție), Skoda Auto din Cehia (locul 5), retailerul Jeronimo Martins Polska (poziția a 6-a) și compania poloneză de energie PGE (a 7-a) și-au păstrat pozițiile în fruntea clasamentului. Toate aceste companii au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în 2022, comparativ cu anul precedent, companiile de comercializare a energiei electrice precum RWE și MVM au raportat chiar o creștere de trei cifre a veniturilor. În schimb, sectorul auto a fost mai puțin reprezentat în top 10 în această ediție a clasamentului.
Unele companii și-au depășit competitorii și au demonstrat performanțe superioare față de anul precedent. Aceste companii reflectă situația economică, și anume că au beneficiat de pe urma creșterii continue a prețurilor mărfurilor. Este vorba de companiile ce au ca obiect de activitate comercializarea și transportul de energie electrică, precum și companii petrochimice precum complexul energetic bulgar Maritsa Iztok 2 (locul 139) care a avansat cu 256 de locuri datorită creșterii cifrei de afaceri cu 199%, compania croată Petrol (locul 263), care a crescut cu 231 de poziții, compania lituaniană Ignitis UAB (poziția 80), care a urcat 214 de locuri, și compania românească Tinmar Energy (locul 165), cu +202 locuri în clasament.
Evoluții sectoriale: Schimbări în top 3
Cele trei sectoare cheie reprezentate de cele mai mari companii din regiune continuă să dețină o pondere considerabilă a veniturilor generate de aproape 58%. Cu toate acestea, grupul sectorial fruntaș s-a schimbat. Creșterea prețurilor mărfurilor a dus la o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri a companiilor care produc și comercializează energie. Așadar, sectoarele de utilități și servicii publice, precum și minerale, chimice, petrol, materiale plastice și farma au înregistrat cea mai mare creștere a cifrei de afaceri în 2022, de 64,1%, respectiv 60,9%. De asemenea, prețurile mărfurilor agricole și ale diverselor inputuri au crescut și ele, ca atare toate sectoarele au înregistrat o dinamică de creștere a cifrei de afaceri de două cifre, cu excepția construcțiilor care a raportat o creștere de 8,1%.
Sectorul minerale, chimice, petrol, materiale plastice și farmaceutic este din nou cel mai bine reprezentat în clasamentul Top 500 ECE. Acest sector a cunoscut cea mai mare creștere a profitului net (+100,5%), deoarece prețurile în creștere a petrolului și gazelor naturale au prezentat oportunități de generare de profit prin marjele de rafinare, în ciuda provocărilor continue.
Sectorul utilităților și serviciilor publice a urcat de pe poziția a patra pe a doua, datorită creșterii excepționale a veniturilor (+64,1%). Față de anul precedent (2021), acest sector și-a crescut reprezentativitatea în clasamentul actual cu 15 companii, realizând cea mai mare creștere dintre toate sectoarele. Multe companii de utilități și servicii publice sunt deținute de stat sau au statul în structura lor de proprietate.
Deși sectorul auto și transporturi rămâne printre sectoarele de top, acesta s-a confruntat cu provocări, inclusiv cu o scădere a cererii din cauza pandemiei și a întreruperilor lanțurilor de aprovizionare, ceea ce a dus la venituri reduse, în ciuda unei anumite creșteri a cifrei de afaceri și a profiturilor. Industria rămâne dominantă în patru țări: Cehia, Ungaria, România și Slovacia.
“Țările din ECE și-au menținut rolul de exportatori activi, în primul rând către Europa de Vest, și și-au extins, exporturile către alte destinații prin transporturi directe și prin implicarea lanțului de aprovizionare. Cu toate acestea, principalul risc în 2023 este mediul economic extern dificil din Europa de Vest, în special în Germania, care poate afecta țările ECE din cauza activității economice slabe și a comerțului global scăzut”, explică Grzegorz Sielewicz. „În ciuda acestui fapt, se anticipează o revenire treptată în trimestrele următoare. În timp ce consumul gospodăriilor a fost afectat de inflație și de creșterea ratelor dobânzilor, este de așteptat să contribuie treptat la creștere, pe măsură ce dezinflația progresează și piața muncii rămâne puternică.”
“Dacă și situația economică externă se îmbunătățește, calea către redresare ar fi clară, iar țările din regiune ar putea înregistra din nou rate de creștere în concordanță cu potențialul lor. Totuși, lichiditatea corporativă ar putea fi afectată de o serie de provocări. Insolvențele au crescut deja odată cu încetarea măsurilor de sprijin și au depășit nivelurile pre-pandemie din cauza deteriorării macroeconomice”, adaugă Jarosław Jaworski.
0
0
