Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Intalnirea s-a incheiat
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Emisiunea "Bucuresti punkt Bonn" se transmite in fiecare vineri, de la ora 17:00, pe HotNews.ro si pe frecventele Deutsche Welle Romania.
1) De ce BNR creaza inflatie marind continu de la revolutie pana azi baza monetara fara acoperire si permitind prin cadrul reglementar expansiunea masei monetare? Daca baza Monetara ar fi fixa ar mai exista inflatie?
Economia sufera enorm datorita inflatiei deoarece decapitalizeaza firmele private in modul cel mai ascuns posibil, mergind pina la a face pierderi reale sa para profituri nominale. In plus creand inflatie prin marirea cantitatii de bani, incercati sa tineti in friu inflatia cu dobanzi insuportabile!!! Cum pot eu sa fac competitie unui german care cumpara strunguri finantate cu 2,5% dobinda iar eu le cumpar cu 15%? Daca nu ati mai crea inflatie tiparind bani in nestire, ar avea si romania dobinzi de finantare mult mai mici astfel incit sa putem si noi intreprinzatorii face competitie firmelor comunitare!!!
2) Veni vorba de dobinzi, de ce nu lasa BNR piata sa decida care sunt dobinzile cele mai bune? Chiar stiu colegi dumneavoastra mai bine de cit piata libera care sunt cele mai potrivite dobinzi? dobinzile gresite, fie ele prea mari sau prea mici sunt in final o mare frina in calea dezvoltarii economice a tarii, de ce nu lasati piata libera sa le decida?
Faptul ca in unele tari aceasta duce la o inflatie mai mare iar in altele la inflatie mai mica sau deloc are explicatie in caracteristici sociale, culturale, psihologice, etc.
In particular, BNR a incercat sa tina in frau creatia monetara si creatia de credit prin masuri neortodoxe ca de exemplu cresterea rezervei minime obligatorii (bancile comerciale fiind obligate sa depoziteze la BNR o cantitate mai mare de mondeda nu mai pot extinde creditul foarte mult)
2. Referitor la dobanzi, piata libera s-a dovedit extrem de volatila si de usor de influentat de zvonuri optimiste sau pesimiste. Mai mult, piata are de regula un orizont de timp foarte scurt: castigul pe o saptamana, o luna, maxim un trimestru. Rolul politicilor in general si al politicii de dobanzi in special este sa modereze variatiile ample nejustificate economic si sa asigure o privire intr-un viitor mai indepartat.
Cum va continua politica de reducere a dobanzii de politica monetara in 2010? Va fi o reducere graduala (pasi de 0.25-0.50%) sau vor fi si reduceri mai abrupte (0.75%+)?
Multumesc.
Numai aliniind inflatiile putem vorbi ulterior de o aliniere si a dobanzilor de politica monetara. Cu alte cuvinte, nu cred ca ne putem permite o diminuare dramatica a dobanzii de politica monetara in Romania pe termen scurt, numai pentru a imita o moda europeana, intrucat costul unei asemenea decizii ar fi reinflamarea inflatiei si, in consecinta, cresterea din nou a dobanzii.
In ce priveste pasii de reducere a dobanzii de politica monetara, rezulta din cele de mai sus ca eu personal sunt adeptul reducerii in pasi mici de 0,25% in restul acestui an.
Este cunoscut faptul că BNR urmărește de aproape politica fiscală a guvernului atât cât și posibilele efecte ale acestei politici asupra economiei naționale (în special în ceea ce privește efectele asupra PIB-ului și inflației). Recent, media a început să prezinte două noi posibile taxe/impozite: propunerea de impoziatre a averilor ce depășesc 500000 EUR și propunerea ministrului finanțelor ca modalitatea de calculare a impozitelor pe imobile să fie schimbată, aceasta din urmă ducând la o creștere substanțială a acestui impozit.
Care sunt după părerea dumneavoastră efecte economice acestor două posibile măsuri în:
1. contextul economic actual (i.e. criză) atât cât și în 2. contextul mai larg al țării noastre (o țară care încearcă să prinda din urmă Europa de Vest).
În mod concret, ce efecte credeți că ar avea asupra investiției atât autohtone cât și asupra potențialului de investiție străină astfel de impozite?
Ne puteți da vre-un exemplu comparabil cu România unde s-a aplicat un astfel de impozit (aici mă refer la impozitul pe avere)? S-a ajuns la vreo concluzie în ceea ce privește efectul asupra bugetului in cazul introducerii unui astfel de impozit? (Aici mă refer in special la posibilitatea diminuării "bazei de taxare" deoarece este posibil sa plece capitalul din țară sau influxul de capital să se diminueze)
Ultima întrebare: a fost solicitată opinia BNR în ceea ce privește posibilui impact al vreunei dintre cele două propuneri menționate mai sus?
impozitarea averilor ce depasesc 500.000 de euro ar afecta maximum 20 de mii de familii cu sume mai degraba modice. De exemplu, o familie avand averea de un milion de euro si la care impozitul de 0,5% se aplica numai la ultimii 500.000 de euro, ar avea de platit anual numai 2.500 de euro. O suma pe care "o sparge" intr-o noapte la un bar.
Altceva este ca bogatii Romaniei nu au dat dovada pana acuma nici de un miligram de solidaritate sociala si ca fie si un leu luat lor sub forma de impozite li se pare prea mult.
Dar nu vad cum un investitor strain rational ar face un capat de tara din introducerea acestui impozit la acest nivel.
In ce priveste impozitul pe proprietate, vreau sa va intreb daca vi se pare corect ca al un apartament de 100 metri patrati intr-o capitala europeana sa se plateasca un impozit anual de numai 50 de euro. Din nou vorbim de cel mai scazut nivel de impozite pe proprietate din Europa si discutia revine daca in societate exista acel minim de solidaritate (numit de Fukuyama capital social). Din pacate, stiu ca raspunsul este negativ si asta e chiar una din problemele mari ale Romaniei.
Opinia BNR nu a fost solicitata cu privire la vreuna din cele doua taxe si cred ca din perspectiva instututionala ar fi bine sa se mentina o separare intre atributii.
A abandona cele doua instrumente in perspectiva anului 2015 inseamna automat a responsabiliza guvernul, populatia, bancile comerciale in a promova politic fiscale, salariale, de creditare, responsabile si sustenabile.
Acesta si nu altul este motivul pentru care mai avem nevoie de 5 ani.
2) Va rog sa-mi detaliati citeva bariere (ancore pentru economie) specifice pietei muncii, birocratiei financiare, s.a., care impiedica dezvoltarea economica a tarii .
Va multumesc
Piata muncii sufera, intr-adevar, de rigiditati atat in profil ocupational cat si geografic, precum si de dezinteresul sectorului privat in a oferi training suplimentar fortei de munca din subordine.
Sa trecem la intrebari:
1. Imi amintesc ca, prin 95-96, Banca Nationala avea o rezerva valutara ridicola. Cum stati astazi, dupa 14 ani de tranzitie si criza?
2. Ce recomandati publicului in privinta atitudinii fata de bani?
3. Cum credeti ca va evolua situatia economica a Romaniei in 2010?
4.Este pregatita BNR sa ajute si anul viitor?
5. Ca urmare a actualei crize mondiale, a primit capitalismul o lovitura mortala, asa cum cred unii analisti de stanga?
2. Atitudinea fata de bani trebuie sa fie aceeasi in perioade de criza ca si in perioade de avant economic si anume - fiecare sa se intinda cat ii este plapuma. Supraindatorarea in dorinta de a obtine un bun astazi cu pretul muncii de maine nu face decat sa mareasca (adeseori sa dubleze) pretul bunului, astfel incat rabdarea este o virtute...
3. In anul 2010, economia Romaniei este posibil sa creasca cu 1 - 1,5%, inflatia sa scada spre 3,5%, salariile sa evolueze sub productivitatea muncii, iar somajul sa mai creasca.
In general, 2010 ar trebuie sa puna bazele unei altfel de cresteri economice decat cea din 2005 -2007, care a fost exclusiv bazata pe consum. Oricat de neapetisant ar suna, Romania trebuie sa reinvete sa imbine cresterea bazata pe consum cu cea bazata pe investitii si pe exporturi.
4. BNR nu se va dezice de la obiectivele sale( reducerea inflatiei si stabilitatea sistemului financiar-bancar) si va da o mana de ajutor guvernului si in privinta obiectivelor acesteia ( crestere economica, stabilizarea deficitului extern). Problema este ca privind spre 2015 si adoptarea euro guvernul si societatea in ansamblu ar trebui sa se bazeze din ce in ce mai putin pe ajutorul BNR si mai mult pe politici proprii, clarvazatoare.
5. Intrebarea este interesanta, dar eu as reformula-o: cred ca asistam la o migrare a polilor de putere (economica, politica, monetara) dinspre un grup de tari capitaliste care au trait mult timp peste posibilitati (SUA, Marea Britanie) inspre un alt grup de tari, tot capitaliste (Brazilia, Rusia, India, China) care au trait multi ani sub mijloacele care le stau la indemana.
2. Guvernul se roaga de FMI si de banci sa ii imprumute sume mai mici decat rezerva BNR. De ce nu ii da banca centrala banii de care nevoie?
Multumesc!
2. Cand va fi posibil falimentul personal in Romania?
3. Cum ar reactiona BNR in cazul unui "bank run"?
2. Teoretic, si astazi este posibil falimentul personal. Practic...
3. Printre obiectivele BNR, clar statuat este si acela al pastrarii stabilitatii sistemului financiar bancar. In cazul ipotetic al unui bank run, BNR probabil ar interveni cu linii speciale de lichiditate si cu alte instrumente specifice pentru a reinstaura increderea publicului in acea banca.
Ce se va intampla cu creditele imobiliare acordate de banci in 2010?
Care va fi impactul pe piata imobiliara? m-ar interesa mai ales pt apartamentele vechi.
Multumesc!
Puteti sa ne detaliati putin situatia rezervei de aur a Romaniei?
Cele aproximativ 100 de tone de aur se afla in posesie fizica a romaniei depozitate in romania? Daca nu, cit aur are romania in posesie in tara, aur fizic pe care sa fie proprietar, nu aur aflat in custodie.
Sa va explic ingrijorarea mea; eu vad aurul ca o rezerva strategica de ultima instanta, acel ban care te poate scapa de la muritul de foame. Situatia economica internationala a trecut pe linga colaps, si nu a iesit inca din sfera acestui risc. Daca finantele mondiale intra in incapacitate romania risca sa nu mai vada niciodata aurul imprumutat peste hotare, o hirtie de la o instututie falimentara care spune ca iti datoreaza n tone aur nu valoreaza nimic in vreme de criza, ori aurul tocmai asta este, rezerva pentru cel mai negru scenariu.
Care sunt masurile de securitate intreprinse de BNR pentru a proteja rezerva nationala de aur in cazul in care marele instututii financiare internationale (inclusiv comex) intra in cincapacitate de plata?
Multumim pentru amabilitatea de a raspunde intrebarilor.
am doua intrebari:
1. cum apreciati evolutia EURIBOR in 2010, sunt semne ca va incepe din nou sa creasca? si daca va creste credeti ca va putea trece de 1-1.5 % pe final de an ?
2. multe banci practica la euro o dobanda de genul:
marja bancii +euribor.
in conditiile in care marja bancii este fixa, multi dintre cei cu rate un euro spera ca un euribor mic ii va ajuta sa treaca criza mai usor platind o rata mai mica.
BNR poate intr-un fel influenta acest EURIBOR prin cuvantul prin care il are la Banca Europeana si daca are interes sa mentina un EURIBOR mic ?
Cu multumiri,
Ionel Condor.
2. BNR nu face parte din eurozona si, ca atare, influenta sa asupra politicii zonei Euro este foarte redusa.
2. Mai avem anul acesta motive sa ne temem de un curs de 5 lei/euro?
3. Cum apreciati toata discutia despre necesitatea devalorizarii in tari cu regim de curs fix ca Letonia? Este ea o solutie la criza in aceste tari?
Va multumesc.
2. O depreciere atat de abrupta nu este probabila, dar nici imposibila in cazul in care s-ar materializa cele mai pesimiste scenarii externe (un default al unei tari suverane) sau interne (iesirea din acordul cu FMI).
3. Intr-o tara cu consiliu monetar se poate recurge in extremis la devalorizare numai daca costurile sociale si politice ale mentinerii cursului fix devin insuportabile pentru public si pentru clasa politica. Balticii au dovedit pana acum o rezistenta deosebita la socuri, trecand cu fruntea sus chiar peste reduceri nominale masive de salarii, somaj in crestere, recesiune exprimata cu doua cifre, etc. Dar ei sunt nordici, nu-i asa?
Intrebarile mele sunt:
1. Care considerati ca sunt motivele principale ce au dus la scaderea creditarii in Romania in perioada recenta? Lipsa de incredere a bancilor, incertitudinea, lipsa de lichiditate pe piata sau posibilitatea de a obtine profituri mai mari prin titlurile de stat? Si in acest context, ce masuri a luat BNR (si continua sa ia) pentru a relansa creditarea si cresterea economica?
2. In aceeasi ordine de idei, cum echilibreaza BNR nevoia de a mentine inflatia la un nivel scazut cu nevoia de stimulare a cresterii economice? Care este obiectivul sau principal?
3. Nivelul rezervelor minime obligatorii in Romania este inca de 15% respectiv 25%, rate mult mai ridicate decat in zona Euro. Ce justifica mentinerea acestor rate la acest nivel? Ce justifica de asemenea mentinerea a doua rate diferite pentru lei si valuta?
4. Ultima intrebare, mai mult o curiozitate : care este instrumentul folosit de BNR in principal pentru a impune tintele de politica monetara?
Va multumesc pentru raspunsuri.
2. Obiectivul principal al BNR este reducerea inflatiei, la fel ca si in toate bancile centrale europene. Daca Fed-ul american are politici de stimulare a cresterii economice, aceasta este si pentru ca in statutul sau se stipuleaza expres si acest obiectiv. Faptul ca alte banci centrale care nu au obiectivul cresterii economice clar statuat urmeaza prin mimetism politica Fed constituie o mare problema intelectuala a vremurilor pe care le traim. Majoritatea modelelor economice si a interpretarilor neokeynesiene provenind de peste Ocean sunt prelulate necritic si transpuse ca ultima noutate stiintifica indiferent daca conditiile sunt similare sau nu cu cele din SUA.
3. A nu se uita ca, desi ridicate, nivelurile rezervelor minime obligatorii sunt intr-o scadere continua, de la 20% la 15% la lei, respectiv de la 40% la 25% la valuta. Pana la intrarea Romaniei in zona Euro este de dorit ca aceste niveluri sa se reduca la niste niveluri europene.
4. Principalul instrument folosit de BNR pentru atingerea tintei de inflatie, ca si pentru influentarea asteptarilor de inflatie, il constituie rata dobanzii de politica monetara.