Articol susținut de grupul Grampet

Simplon, un tunel de legendă - O poveste cu temperaturi mari, viziune, curaj și...James Bond

de Vlad Barza     HotNews.ro
Sâmbătă, 15 august 2020, 8:58 Economie | Industrie Feroviara


Tunelul Simplon
Foto: Wikimedia Commons
​Timp de mai bine de 70 de ani a fost cel mai lung tunel de cale ferată și încă de la început a schimbat modul în care se călătorea în Alpi și a ajutat enorm turismul. Tunelul Simplon de la granița dintre Elveția și Italia, a fost construit repede pentru vremea aceea, deși au fost dificultăți, iar utilajele hidraulice de foraj erau cele mai moderne pentru vremea aceea. Tunelul apare și într-un roman cu James Bond, iar despre cum a fost construit și cât de important este puteți citi mai jos.

Elveția și trenurile - Un început greu

Elveția are în prezent una dintre cele mai eficiente rețele de cale ferată, iar în Europa este numărul unu la raportul dintre populație și numărul de călătorii făcute cu trenul. Sunt celebre trenurile roșii și peisajele alpine fantastice și, nu este de mirare că încă de acum peste 20 de ani existau canale TV care difuzau ore în șir imagini cu trenurile elvețiene.

Cu atât mai mult este de admirat unde a ajuns Elveția dacă ținem cont de relieful complicat pentru construcția de căi ferate, țara depășind însă toate obstacolele prin tunele lungi, prin trenuri cu cremalieră și prin electrificarea începută acum mai bine de 120 de ani.


Foto Needpix.com

Prima linie de cale ferată din Elveția a fost construită în 1847 între Zurich și Baden și a fost ”poreclită” "Spanisch-Brötli bahn" fiindcă oamenii cu ”dare de mână” din Zurich își trimiteau servitorii să le aducă plăcintele numite brötli din localitatea Baden bei Zurich.

Dacă în alte țări europene dezvoltarea rețelei de căi ferate a fost dictată de nevoie industriale (de exemplu primele căi ferate legau orașele mari de porturi, de exploatații miniere sau de alte locuri industriale importante) în Elveția un rol important l-a avut turismul. În 1863, când britanicul Thomas Cook a adus primul grup de turiști, Elveția nu stătea deloc bine în comparație cu vecinii săi, având doar 650 km de cale ferată.


Pasul Simplon Foto Philip Bird | Dreamstime.com

Elveția are în prezent 8,5 milioane de locuitori, dar în 1861 avea doar 2,5 milioane, iar la 1900, aproximativ 3,3 milioane.

Însă după 1870 țara a pus pe primul loc construcția de căi ferate și a avansat, mai ales că și țările vecine erau dispuse să investească, dată fiind poziția Elveției în centrul Europei și faptul că existența unor coridoare feroviare ajuta economia tuturor țărilor din zonă.


Foto Wikimedia Commons

Elveția a construit multe linii cu ecartament îngust (1 metru) și astfel trenul a putut ajunge la altitudini mari unde ar fi fost mult prea scump și prea complicat să fie realizate linii la ecartamentul clasic european. Tot Elveția a construit și linia ce duce pe vârful Jungfrau unde se află Jungfraujoch, gara europeană situată la cea mai mare altitudine - 3.454 m. Lucrările au durat 16 ani, între 1896 și 1912 și au fost accidente mortale, greve și neînțelegeri.

Specialiști ai tunelelor care au schimbat Alpii pentru totdeauna

Primul proiect uriaș de infrastructură feroviară din Elveția a fost tunelul Gotthard de 15 km, construit între 1872 și 1882. Lucrările au durat zece ani, din cauza geologiei complicate a locului, iar în construcție a fost folosită și dinamita, inventată în 1867 de Alfred Nobel. Tunelul a fost construit pe linia Luzern - Chiasso (225 km).

Până la primul război mondial, în afară de Simplon, elvețienii au mai construit un alt tunel, Lotschberg. Existența acestor tunele elvețiene a avut impact și asupra tracțiunii feroviare, ”țara cantoanelor” fiind un pionier al tracțiunii electrice, fiindcă în tuneluri atât de lungi era extrem de periculoasă folosirea locomotivelor cu aburi.

Tunelurile feroviare au schimbat pentru totdeauna modul în care se călătorește în Alpi și peste tot în Europa. În 1853 un tunel feroviar de nici 4 km de lângă Genova era cel mai lung din lume și constituia, fără exagerare, o minune a ingineriei din acele vremuri.


Foto Sergei Nezhinskii Dreamstime.com

Între orașe alpine situate la 200 km unul de altul drumul putea fi parcurs chiar și în peste 20 de zile în sutele de ani de dinainte de apariția trenurilor. Primele trenuri permiteau o călătorie de 5 - 7 ore, iar în prezent se poate ajunge în sub două ore.

Tuneluri precum Mont Cenis sau Simplon sunt intens folosite și azi, iar Simplon a fost timp de șapte decenii cel mai lung tunel feroviar din lume (20 km), fiind în 1982 detronat de tunelul japonez Seikan (53 km).



Trei mari tunele feroviare fuseseră construite în Alpi: St Gotthard (15 km, 1872-1882), Mont Cenis (13 km, 1857-1871) și Arlberg (10 km, 1880-1884). La Simplon, proiect mult mai complicat, constructorii au învățat din greșelile trecutului, iar cea mai mare schimbare a fost legată de faptul că s-a dorit cu orice preț ca numărul de oameni care își pierd viața să fie cât mai redus, după ce la St Gotthard aproximativ 800 de muncitori au murit din cauza diverselor boli. În acest scop, la construcția tunelului Simplon condițiile de locuit ale lucrătorilor au fost mult mai bune, au existat mai mulți medici și zone unde muncitorii puteau face duș și puteau să-și usuce hainele de lucru.

Practic, atât la capătul dinspre Elveția, cât și la cel dinspre Italia s-au construit un fel de sate în miniatură care să ofere condiții bune muncitorilor.

Simplon - Deloc simplu de construit

Lucrările au durat șapte ani, jumătate față de cât s-a lucrat la tunelul St Gotthard deschis cu trei decenii înainte, asta în condițiile în care Simplon era un tunel mult mai lung, dar și utilajele de foraj s-au modernizat și s-au mecanizat în acest timp. Lucrările au fost complicate din cauza căderilor de pietre, a scurgerilor de apă și a temperaturilor care au depășit și +45 de grade în ”măruntaiele” pământului.

Tunelul - ”Simplontunnel” în germană și ”Traforo del Sempione” în italiană - pornește de la Brig, în cantonul elvețian Valais și se termină 20 de km mai la sud la Iselle di Trasquera, în regiunea italiană Piemont.

Partea italiană a tunelului (foto flemingsbond.com)

Tunelul din Alpii Lepontini a fost proiectat de Alfred Brandt de la firma Brandt & Brandau din Hamburg, dar experimentatul inginer a murit în 1889, la un an de la începerea lucrărilor. El a dezvoltat metode noi de săpare a tunelurilor, iar forezele sale hidraulice erau extrem de eficiente pentru vremea aceea. Uneori trebuiau schimbate și de 300 de ori pe zi capetele de săpare care aveau 60 cm lungime la început, dar ajungeau să aibă sub 10 cm când nu mai puteau fi utilizate.

Altitudinea tunelului variază între 633 și 705 metri.


Simplon pe hartă

Se înainta cu câțiva metri pe zi, dar condițiile erau grele din cauza rocilor extrem de fierbinți, a temperaturii din galerii, din cauza densității solului și a izvoarelor termale întâlnite în unele zone. Galeria italiană și cea elvețiană s-au ”întâlnit” în februarie 1905.

În prima duminică din aprilie 1905 a avut loc o ceremonie specială la granița italo-elvețiană a tunelului Simplon, iar episcopul romano-catolic din Sion, Jules-Maurice Abbet a ținut o slujbă de binecuvântare și s-a îmbrățișat în mod simbolic cu un episcop italian.

O reușită istorică

Primul tren care a intrat în tunel în ianuarie 1906 a ieșit după 53 de minute la capătul celălalt, iar acum Simplon este parcurs în 12-13 minute de cele mai rapide trenuri. După deschiderea tunelului, drumul Paris - Milano dura 16 ore și turismul a crescut mult. În prezent, cele mai rapide trenuri fac puțin peste 7 ore.


Trenul Venice Simplon Orient Express în gara Băneasa (foto - HotNews)

Pasul Simplon fusese traversat de negustori încă din secolul 13, iar primul drum mai modern a fost construit pe vremea lui Napoleon. În 1906 însă, pasul devenea unul dintre punctele esențiale de traversare a Alpilor și avea să schimbe regiunea pentru totdeauna.

1906 a fost un an special pentru Milano, fiindcă orașul a găzduit expoziția universală și s-a pus mult accentul pe dezvoltările legate de transport, noul tunel Simplon fiind un super-motiv de mândrie.


Tren IC din Elveția (foto Pixhere)

Milano era mai aproape de multe orașe din nord, fie că este vorba de Lausanne, Paris, Calais sau Londra, dar proiectul Simplon era departe de final. Au început lucrările și la al doilea tunel, tot electrificat, care a fost dat oficial în folosință în 1922, întârzierea fiind din cauza Primului Război Mondial.

Trebuie spus că elvețienii au avut grijă de tunelul Simplon și l-au adus la cele mai noi standarde, cu un program de investiții de peste 100 milioane euro aprobat în 2012. Au fost schimbate, spre exemplu, instalațiile de iluminat.

Brig este la 105 km de capitala Berna și la 206 km de Basel. Până la Geneva sunt 206 km de la Brig, iar până la Lausanne sunt 146 km.



Brig este și pe celebra rută Glacier Express, cu cei 290 km dintre Zermatt și St Moritz (Brig este la 45 km de Zermatt).

În sud, la 42 km, via tunelul Simplon, se află localitatea italiană Domodossola, iar până la Milano sunt alți 125 de km și cele mai rapide trenuri îi parcurg în 80 de minute.

Numele Simplon a fost folosit și în titulatura trenului Orient Expres, spre exemplu în ani '30, de câteva ori pe săptămână trenul parcurgea traseul Paris - Lausanne - tunelul Simplon - Milano - Belgrad - Sofia - Istanbul.

Tunelul Simplon a apărut și în romanele cu James Bond, mai exact în romanul (și în filmul ”From Russia With Love” de Ian Fleming, unde Captain Nash voia să-l elimine pe Bond și s-o omoare pe Tatiana Romanova.

”Nash și-a privit rapid ceasul: Cam în 20 de minute intrăm în tunelul Simplon. Acolo vor să o fac. Va fi mai multă dramă pentru ziare. Un glonț pentru tine. Fix când intrăm în tunel. Doar unul singur, în inimă. Zgomotul tunelului va fi de ajutor dacă ai să faci tărăboi sau altele. (...) Bătrâne, povestea are de toate. Orient Express, o spioană frumoasă din Russia omorâtă în tunelul Simplon”.

Grupul Grampet nu a avut influență asupra conținutului acestui material sau în alegerea subiectului.



1






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















17249 vizualizari

  • +3 (7 voturi)    
    Cum sa schimbi capul de sapare la 5 minute?!! (Sâmbătă, 15 august 2020, 22:06)

    Argon [utilizator]

    Poate vreți sa ziceți că erau folosite (tocite) pana la 300 capete de sapare pe zi însă asta nu înseamnă ca unul singur avea timp de viață mediu de maxim 24 ore / 300 = 4 minute si 48 secunde.

    Citat:
    "Alfred Brandt de la firma Brandt & Brandau din Hamburg ... a dezvoltat metode noi de săpare a tunelurilor, iar forezele sale hidraulice erau extrem de eficiente pentru vremea aceea. Uneori trebuiau schimbate și de 300 de ori pe zi capetele de săpare care aveau 60 cm lungime la început, dar ajungeau să aibă sub 10 cm când nu mai puteau fi utilizate."
  • 0 (4 voturi)    
    interesant (Duminică, 16 august 2020, 6:50)

    ..13 [utilizator]

    dar o eroare a aparut in text Alfred Brandt a murit in 1899 si nu 1989 - se mai intampla...

    Sa petreci pe vremuri peste 50 de min in tunel in tren era ceva
  • +6 (10 voturi)    
    Ai noștri (Duminică, 16 august 2020, 9:12)

    Mitrica [utilizator]

    nu sunt în stare nici după aproape 200 de ani și cu mijloacele tehnice de azi să facă asemenea tuneluri care să lege Ploiești de Brașov sau Pitești de Sibiu.
    • 0 (8 voturi)    
      Nici măcar lucrări precum Semmeringul Bănățean... (Duminică, 16 august 2020, 12:39)

      Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui Mitrica

      ...tot de acum peste 100 de ani, dar realizat de autoritățile austro-ungare, nu sunt capabili să întrețină, darămite să construiască de la 0.

      Doar Dr. Petru Groza și Ceaușescu au mai făcut liniile de la Salva-Vișeu și cea de pe Valea Jiului, lucrări impresionante, dar nu de anvergura marilor tuneluri elvețiene sau a liniilor Arlberg sau Werdenfels din Austria/Germania.
      • +2 (6 voturi)    
        Iar Stalin ... (Duminică, 16 august 2020, 20:00)

        DEMA GOGU' [utilizator] i-a raspuns lui Nyk1

        ...a bagat caii in biserici, transformandu-le in grajduri.
        Fiecaruia dupa nevoi.
        • -2 (4 voturi)    
          Atat il ducea capul (Duminică, 16 august 2020, 21:37)

          un domn [utilizator] i-a raspuns lui DEMA GOGU'

          Atat a facut stalin
  • +3 (3 voturi)    
    În cât timp va fi făcut tunelul (Luni, 17 august 2020, 17:29)

    nick24 [utilizator]

    de la Predeal?
    Că nici de proiectat nu s-au apucat și e GRATIS, pe bani europeni.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...





Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by