Prezența la urne era în creștere la prânz în nordul Macedoniei pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, în care miza este, în mare parte, o chestiune care va determina viitorul țării: acceptarea sau nu a condițiilor stabilite de Uniunea Europeană pentru aderare.
La ora 13.00, 26,35% dintre alegători votaseră, față de 19,89% la aceeași oră în 2019, potrivit comisiei electorale.
„Sper într-o schimbare totală de guvern și mă aștept ca noul guvern să protejeze interesele Macedoniei de Nord", a explicat Filip Zdraveski, în vârstă de 38 de ani, care și-a exprimat dimineață votul, transmite AFP.
Bulgaria, principalul obstacol în calea aderării la UE
De ani de zile, viața politică din acest stat balcanic de 1,8 milioane de locuitori este blocată în discuții privind respectarea sau nu a condițiilor puse de UE și, mai ales, de vecina Bulgaria.
Aceasta din urmă a insistat mai întâi ca limba macedoneană să fie considerată un simplu dialect bulgar, ceea ce Skopje a refuzat. Apoi, ca un al doilea pas, a cerut ca minoritatea bulgară să fie inclusă în Constituție, cu riscul de a deraia negocierile în vederea aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.
Cei doi candidați principali la președinția acestei țări - care a trebuit deja să-și schimbe numele pentru a pune capăt unui conflict cu un alt vecin, Grecia - nu sunt de aceeași părere în ce privește răspunsul pe care trebuie să-l dea Bruxelles-ului.
Candidații la prezidențiale nu se înțeleg pe modificarea Constituției
Stevo Pendarovski, președintele social-democrat care candidează pentru un nou mandat, care în ultimele sondaje are 16% din intențiile de vot, vrea să revizuiască Constituția imediat pentru a avansa negocierile cu UE în vederea integrării, pentru care Macedonia de Nord este candidată din 2005.
„În timpul primului meu mandat, am rezolvat o problemă-cheie, cea a aderării la NATO. Cred că în următorul meu mandat vom reuși să închidem toate capitolele cu UE", a declarat în timpul campaniei acest fost profesor universitar în vârstă de 61 de ani.
Principala sa rivală, Gordana Siljanovska-Davkova, care conduce în sondaje cu 26% din intențiile de vot și este susținută de principalul partid de dreapta VRMO-DPMNE, dorește să aștepte până când țara sa va deveni membră a UE înainte de a modifica legea fundamentală.
„Dacă tot ce ar trebui să facem pentru a adera la Uniunea Europeană ar fi să revizuim Constituția, am fi deja acolo", a spus în timpul campaniei electorale această politiciană în vârstă de 71 de ani, promițând să nu „uite de interesele naționale".
„Să unim națiunea. Numai împreună ne putem face mândri. Și, mai presus de toate, să facem din acest mic stat un stat european respectat", a declarat ea în ultimul său miting de campanie.
Repetiție pentru parlamentarele din luna mai
Pe lângă faptul că va fi ca un referendum asupra poziției față de UE, primul tur va fi mai ales o ocazie de a stabili raportul de forțe între diferitele partide înainte de 8 mai, data la care vor avea loc atât al doilea tur, cât și alegerile parlamentare.
„Având în vedere calendarul, primul tur al alegerilor prezidențiale va fi în primul rând o repetiție generală pentru alegerile legislative din 8 mai și va oferi ocazia de a evalua cotele principalelor partide politice", a declarat pentru AFP Ana Petruseva, editorialistă și directoare a ONG-ului BIRN.
Alături de cei doi candidați principali, mai există alți cinci pretendenți, printre care Bujar Osmani, ministrul de externe și candidat al partidului albanez DUI, și Arben Taravari, susținut de o coaliție de trei partide numită „Vlen" („Merită"). Sprijinul lor sau lipsa acestuia în turul al doilea va fi crucial, „în special sprijinul partidelor albaneze", subliniază Petruseva.
Pentru majoritatea cetățenilor, cel mai important lucru este ca țara să nu-și mai piardă tinerii. „Situația este din ce în ce mai nesustenabilă, tinerii pleacă și ne întrebăm cine va rămâne aici", a explicat Sanja Jovanovic-Damjanovska, o angajată din administrația publică. „Sper că oricine va câștiga va lucra pentru a ne îmbunătăți nivelul de trai", a adăugat ea.
„Vreau ca Macedonia să se alăture Europei, pentru ca noi să avem locuri de muncă. Nu vreau ca tinerii să plece în străinătate, vreau ca ei să rămână aici, în țara lor", a spus și tâmplarul Faik Kurtis.
foto articol: © Liskonogaleksey | Dreamstime.com
