Comisia Europeană presează platformele online să ia măsuri împotriva știrilor false

de Vlad Barză     HotNews.ro
Joi, 26 aprilie 2018, 19:50 Economie | IT


Fake News
Foto: pixabay.com
​Comisia Europeană a propus un set de măsuri pentru a combate dezinformarea online, printre care informații clare despre modul de funcționare a algoritmilor, dar și sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai veridicității informațiilor. Platformele online trebuie să facă mai multe pentru închiderea conturilor false și pentru a combate problema boților. Rețelele sociale au o responsabilitate clară pentru a opri răspândirea știrilor false, spun reprezentanții CE, îngrijorați că aceste platforme online ar putea fi folosite pentru a încerca influențarea alegerilor care vor avea loc în diverse țări UE.

”Dezvăluirile recente din cazul Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat clar modul în care datele personale pot fi exploatate în contexte electorale și ne-au reamintit la momentul oportun că trebuie luate mai multe măsuri pentru a asigura reziliența proceselor democratice. Astăzi, Comisia Europeană adoptă măsuri suplimentare de combatere a dezinformării, pentru a proteja valorile europene și securitatea”, spune Comisia.

Pentru a aborda aceste preocupări și tendințe, Comisia propune mai multe măsuri de combatere a dezinformării online. Acestea includ:

  •  un Cod de bune practici privind dezinformarea: ca o primă măsură, până în luna iulie, platformele online ar trebui să elaboreze și să aplice un cod comun de bune practici cu scopul de:a asigura transparența cu privire la conț inutul sponsorizat, în special publicitatea de natură politică, precum și de a limita opțiunile de direcționare pentru publicitatea politică și de a reduce veniturile vectorilor dezinformării;

        a oferi informații mai clare privind funcționarea algoritmilor și a permite verificarea de către terți;

        a permite utilizatorilor să descopere și să acceseze mai ușor diferite surse de știri care reprezintă puncte de vedere alternative;

        a introduce măsuri pentru a identifica și a închide conturile false și pentru a combate problema boților care efectuează operațiuni automate;

        a permite verificatorilor veridicității informațiilor, cercetătorilor și autorităților publice să monitorizeze permanent dezinformarea online;
  • o rețea europeană independentă de verificatori ai veridicității informațiilor: aceștia vor stabili metode de lucru comune, vor face schimb de cele mai bune practici și vor colabora pentru a asigura cea mai largă acoperire cu putință a corectării erorilor factuale pe tot teritoriul UE; verificatorii vor fi selectați din rândul membrilor europeni ai Rețelei internaționale de verificatori ai veridicității informațiilor, care aplică un Cod de principii riguros;
  • o platformă online europeană securizată privind dezinformarea, care să sprijine rețeaua de verificatori ai veridicității informațiilor și cercetătorii universitari relevanți în procesul de colectare și analiză la nivel transfrontalier a datelor, precum și să obțină acces la date din întreaga UE;
  •  îmbunătățirea educației în domeniul mass-mediei: un nivel mai ridicat de educație în domeniul mass-mediei le va permite cetățenilor europeni să identifice dezinformarea online și să abordeze conținutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va încuraja verificatorii veridicității informațiilor și organizațiile societății civile să furnizeze materiale educaționale pentru școli și profesori și să organizeze o Săptămână europeană a educației în domeniul mass-mediei;
  • sprijinirea statelor membre pentru a asigura reziliența alegerilor împotriva amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, inclusiv împotriva dezinformării online și a atacurilor cibernetice;
  •  promovarea sistemelor voluntare de identificare online pentru a îmbunătăți trasabilitatea și identificarea furnizorilor de informații și a promova o fiabilitate și o încredere sporită în interacțiunile online, precum și în informații și sursele acestora;
  •  promovarea unor informații de calitate și diversificate: Comisia invită statele membre să își intensifice sprijinul acordat jurnalismului de calitate pentru a asigura un sector mediatic pluralist, diversificat și sustenabil. Comisia va lansa o cerere de propuneri în 2018 pentru producerea și diseminarea de știri de calitate cu privire la afacerile UE prin intermediul mijloacelor de informare bazate pe date;
  • o politică de comunicare strategică și coordonată, elaborată de serviciile Comisiei, care combină inițiative actuale și viitoare ale UE privind dezinformarea online cu inițiativele statelor membre, va defini activități de informare și de sensibilizare menite să combată dezinformarea și discursurile false despre Europa, în interiorul și în afara UE.

„Dezinformarea, ca instrument de influență politică, nu este nouă. Noile tehnologii, mai ales cele digitale, i-au extins aria de acoperire prin mediul online, subminându-ne astfel democrația și societatea. Încrederea în mediul online este ușor de pierdut, dar dificil de recâștigat; de aceea, sectorul de profil trebuie să colaboreze cu noi în această privință. Platformele online au un rol important în combaterea campaniilor de dezinformare organizate de persoane și state care urmăresc să ne amenințe democrația”, spune Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei responsabil pentru piața unică digitală.

”Transformarea în arme a știrilor false și a dezinformării online reprezintă o amenințare gravă pentru securitatea societăților noastre. Subminarea canalelor de încredere pentru a propaga informații nocive și care provoacă disensiuni necesită un răspuns cu o viziune clară, bazat pe creșterea transparenței, a trasabilității și a responsabilității. Platformele de internet au un rol esențial în contracararea utilizării abuzive a infrastructurii lor de către entități ostile, pentru ca utilizatorii lor, precum și întreaga societate să fie în siguranță.”, spune, comisarul pentru uniunea securității, Sir Julian King,

Pe baza raportului independent publicat în martie 2018 de Grupul la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, precum și a consultărilor mai ample desfășurate în ultimele șase luni, Comisia definește dezinformarea ca fiind „o serie de informații al căror caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care sunt create, prezentate și diseminate pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce publicul în eroare în mod deliberat și care pot provoca un prejudiciu public”.

În cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83 % dintre respondenți au afirmat că știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Respondenții și-au exprimat îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Sursele online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video sunt considerate cele mai puțin fiabile surse de știri, cu o rată de încredere de 26 % și, respectiv, 27 %.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





839 vizualizari

  • -1 (5 voturi)    
    Comentariu sters de utilizator (Joi, 26 aprilie 2018, 20:22)

    [anonim]

    • -2 (4 voturi)    
      simplu (Joi, 26 aprilie 2018, 21:17)

      srpc [utilizator] i-a raspuns lui

      tot ce nu le convine sa fie tratat ca fake news; asta a fost ideea inca de la lansarea sintagmei
  • -2 (4 voturi)    
    . (Joi, 26 aprilie 2018, 21:22)

    Jesuis.PasCharlie [utilizator]

    Se poate vedea undeva clar ce considera distinsa uniune a fi "fake news" ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by