Zeci de români au reclamat recent că au fost apelați telefonic de către falși angajați ai ASF, în scopul unor așa-zise ,,investiții" sau recuperării ale unor sume deja ,,investite" și pierdute. „Unui consumator i-a fost sustrasă din contul bancar suma de aproximativ 10.000 de euro, după ce acesta a furnizat date personale unei persoane care se recomanda că reprezintă ASF”, au precizat luni pentru HotNews.ro oficialii autorității.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a atenționat luni să nu dea curs, sub nicio formă, unor propuneri telefonice de investiții sau de transferuri de fonduri venite din partea anumitor persoane care susțin că reprezintă ASF și care folosesc o aplicație care generează, în mod fraudulos, apeluri care se identifică cu numărul de TelVerde al Autorității 0800 825 627.
- „În ultima perioadă, au fost semnalate mai multe tentative de fraudă de tip voice phishing (vishing), în numele Autorității de Supraveghere Financiară, iar persoanele care au dat curs acestui tip de „oferte“ au fost prejudiciate cu sume importante de bani.”, a spus ASF.
Un român a rămas fără 10.000 de euro în cont, păcălit de un așa zis angajat ASF
La solicitarea HotNews.ro, ASF a dat detalii despre ceea ce au reclamat consumatorii înșelați și sumele pierdute de aceștia.
- „Unui consumator i-a fost sustrasă din contul bancar suma de aproximativ 10.000 de euro, după ce acesta a furnizat date personale unei persoane care se recomanda că reprezintă ASF. Frauda a fost raportată Autorității de Supraveghere Financiară de către consumatorul păgubit în luna ianuarie a acestui an.
- Un consumator a virat 950 de lei unui așa-zis broker care se recomanda că reprezintă ASF pentru ca suma să fie investită pe piața de capital. Presupusul broker a garantat consumatorului câștiguri și chiar a înaintat propunerea acordării unui împrumut pentru câștiguri și mai mari. Când păgubitul a solicitat restituirea sumei transferate, i s-a solicitat plata impozitului (10%) pentru sumele aflate în contul fictiv, respectiv 1.337 de dolari (sumă la care s-ar fi ajuns după presupusa plasare în instrumente financiare).”, arată ASF.
Ce au reclamat, mai exact, oamenii?
Consumatorii au reclamat faptul că au fost apelați în scopul unor așa-zise ,,investiții" sau recuperării ale unor sume deja ,,investite" și pierdute, spune ASF.
Au fost semnalate mai multe metode de înșelăciune pe care fraudatorii le-au folosit, astfel:
- „Accesarea unor anunțuri pop-up (de tip click pe un link) în mediul online, ce ofereau posibilitatea obținerii unor profituri garantate prin tranzacționarea unor acțiuni la diverse companii, prin intermediul unor firme neautorizate de către ASF.
- Persoanele au comunicat faptul că la început au tranzacționat sume mai mici de bani, obținând unele câștiguri. Ulterior, crescându-le încrederea în perspectiva obținerii unor câștiguri mai mari, au oferit acces fraudatorilor pe dispozitivele lor personale, acceptând instalarea unei aplicații informatice indicate de aceștia, dându-le, practic, acestora posibilitatea de a prelua controlul asupra tuturor aplicațiilor existente pe dispozitivul personal, inclusiv asupra eventualelor resurse financiare deținute de consumatori în conturile personale.
- În alte cazuri, au fost abordate persoane care au pierdut inițial o sumă de bani, fiind apelați de așa-ziși ,,angajați ai ASF", care le-au oferit ajutorul pentru a recupera sumele pierdute, pretinzând alte sume suplimentare sau așa-zise comisioane pentru a fi recuperate sau deblocate fondurile inițiale sau așa-zisele sume pierdute.”, au precizat oficialii ASF.
Zeci de persoane au reclamat acest tip de fraudă. Unii și-au pierdut toate economiile
Autoritatea a dat detalii și despre câte tentative de vishing i-au fost semnalate în ultima perioadă.
- „Vorbim despre un număr de zeci de persoane care au semnalat acest tip de fraudă, începând cu a două jumătate a anului 2023 și continuând în 2024. Ceea ce este important de semnalat însă este gravitatea acestor fapte ce aduc atingere normelor sociale și morale, aceasta reieșind din faptul că fraudatorii vizează preponderent un public-țintă alcătuit dintr-o categorie de persoane vulnerabile, cu vârstă mai înaintată sau fără cunoștințe financiare adecvate situației în care au fost atrase în mod înșelător.
- Subliniem importanța faptului că aceste persoane înșelate au solicitat sprijinul ASF, semnalând situații personale extreme, generate nu numai de pierderile finanicare suferite (pierderea tuturor economiiilor, spre exemplu), dar și de teama pe care acești indivizi o insuflă victimelor, în încercarea de a obține de la acestea sume suplimentare.”, au declarat pentru HotNews.ro oficialii ASF.
ASF a mai atenționat și în vara anului trecut că în ultima perioadă au apărut, în spațiul public, persoane care pretind că sunt reprezentanți ai autorității și care contactează cetățenii fie prin email, fie telefonic, oferind recomandări de investiții și solicitând, în același timp, plata unor sume de bani.
Ce este vishingul și ce recomandă Poliția Română
Vishingul (voice phishing) este o metodă de înșelăciune prin care autorii apelează și poartă convorbiri telefonice cu victimele și pretind că sunt reprezentanți ai unor entități private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obțin de la victime date personale sau informații financiare, a avertizat recent și Poliția Română.
Cum trebuie procedat în astfel de situații:
- Identificați corect un astfel de apel telefonic fals! Nu acceptați să faceți ce vi se spune prin telefon! Nu tastați un alt număr și nici nu urmați alți pași indicați prin telefon!
- Nu efectuați plăți în conturile oferite prin telefon și nu oferiți date personale sau date bancare!
- Nu accesați eventuale link-uri de acces puse la dispoziție, de către persoane necunoscute, în timpul sau după încheierea apelurilor telefonice de tip vishing și să nu tastați pe telefonul mobil anumite secvențe de cifre comunicate de către autori, pe durata convorbirilor.
- Dacă ați fost prejudiciați, anunţaţi Poliţia prin apelarea numărului de urgenţă 112 sau adresați-vă celei mai apropiate unități de poliție.
Poliția recomandă prudență în divulgarea următoarelor tipuri de informații:
- 1. Informații de identificare personală: numele, prenumele, C.N.P., adresa, numărul de telefon, data nașterii și alte detalii personale. Aceste informații pot fi utilizate pentru „a fura” identitatea sau pentru a accesa alte conturi sau servicii.
- 2. Informații privind conturile bancare și alte date financiare: prin intermediul vishingului, atacatorii pot obține numerele de cont bancar, numerele de card de credit, informațiile de autentificare la serviciile bancare online și alte detalii legate de conturile și tranzacțiile financiare ale victimei, informații care pot fi utilizate pentru a efectua tranzacții frauduloase sau pentru a accesa ilegal fondurile victimelor.
Sursa foto: Flynt / Dreamstime.com
1
18
