Media de vârstă a fermierilor din Uniunea Europeana este în continuă creştere, ajungând în prezent la 51,4 ani. România nu face excepţie de la regulă şi raportează că peste 50% din agricultori au vârste de peste 55 de ani, scrie fermierinromania.ro. Îmbătrânirea demografică a sectorului agricol este una din cauzele majore de îngrijorare la nivelul UE. În contextul ieşirii Marii Britanii din Uniune şi, prin urmare a unui buget restrâns pentru urmatoarea perioadă, statele membre se confruntă cu găsirea de noi soluţii pentru a atrage tinerii către agricultură.
Tinerii nu sunt interesaţi de agricultură
România are printre cei mai puţini tineri fermieri din Uniunea Europeana. Potrivit datelor Comisiei Europene publicate în 2018, doar 10% din agricultori au vârste sub 40 de ani. Dintre aceştia, doar 23% sunt femei, iar cifrele sunt în continuă scădere.
La polul opus se află ţări precum Germania, Austria şi Polonia unde doar 10% dintre fermieri au vârsta mai mare de 65 de ani.
Printre cauzele creşterii mediei de vârstă a fermierilor din România se numără:
- Exodul masiv al tinerilor în alte ţări
- Migrarea din mediul rural în cel urban
- Lipsa oportunităţilor de dezvoltare în sectorul agricol
- Tehnologia agricolă învechită
- Accesul limitat la pământul agricol
- Prejudecăţile existente cu privire la munca de fermier sau “viaţa la ţară”
La toate aceste cauze se adaugă lipsa unor modele de succes în domeniul agricol, dar şi dificultatea cu care se obţin fonduri europene pentru investiţii în agricultură. Prin urmare, tinerii găsesc cu greu motive bine întemeiate pentru a finanţa proiecte agricole semnificative.
Programe şi ajutoare pentru tinerii fermieri
Fară un program eficient de întinerire a sectorului agricol producţia în acest domeniu poate suferi considerabil în viitor atât pe plan naţional cât şi la nivelul Uniunii Europene. În acest sens, se încearcă implementarea de soluţii viabile pentru a creşte interesul tinerilor faţă de agricultură. Ca parte din Politica Agricolă Comună (PAC), se doreşte sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor agricultori prin limitarea plăților directe la 60.000 – 100.000 Euro/beneficiar/an.
Deşi această iniţiativă va afecta activitatea marilor fermieri care nu vor mai încasa plăți directe la același cuantum ca în prezent, micii agricultori vor putea face investiţii mai uşor şi accesa tehnologii agricole mai dezvoltate. O altă soluţie pentru întinerirea forţei de muncă din agricultură poate fi închirierea terenurilor agricole. Această practică este des întâlnită în alte ţări europene unde suprafaţa agricolă este limitată şi cu mult mai mică decât cea a României. Un exemplu în acest sens este Slovacia unde 95% din ferme sunt situate pe terenuri închiriate. În Cehia se urmăreşte implementarea unei soluţii similare cu oportunitatea pentru tinerii fermieri de a cumpăra terenul după o perioadă de zece ani.
Recent, în România s-au demarat diferite proiecte pentru atragerea tinerilor către agricultură.
Un astfel de proiect a fost publicat pe pagina oficială a Ministerului Agriculturii în luna Iulie 2019 prin care tinerii fermieri de până în 40 de ani pot beneficia de terenuri agricole atribuite direct de Agenţiile Domeniului Statului. Proiectul este în dezbatere publică.
În August 2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunţat noi ajutoare pentru tinerii fermieri care doresc să restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie. Aceste măsuri fac parte din Programul Național de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 – 2023.
Pentru moment, încercările de a atrage tinerii către agricultură sunt firave şi implementate cu dificultate. Este necesară accelerarea ritmului de dezvoltare tehnologică în agricultură, de sprijinirea puternică a fermelor mici şi de încurajarea masivă a formării modelelor de succes in domeniul agricol printre tinerii întreprinzători.
