O vizita la uzina Dacia este plina de paradoxuri: vezi si zone linistite si pline de roboti, dar si sectii unde sar scantei in mod amenintator si unde zgomotul e asurzitor precum un tunet. Intr-un fel de paradox se afla si compania Dacia insasi: trebuie sa produca la preturi cat mai mici, dar sa raspunda si cererilor salariatilor si in acelasi timp sa faca fata concurentei tot mai serioase cu Marocul. Cum arata uzina, care e rolul robotilor si ce efecte are concurenta cu Tangerul puteti citi in articol.
Uzina Dacia s-a schimbat mult in ultimii 5-6 ani si am putut observa schimbarile la vizitele anuale organizate pentru presa. S-au modernizat mai multe departamente, inclusiv Presajul unde conditiile de munca sunt foarte grele, mai ales din cauza zgomotelor asemanatoare cu niste tunete pe care angajatii le aud multe ore pe zi.
Si la Vopsitorie s-au facut investitii, la fel si la Montaj si la Caroserii unde exista de cativa ani peste 60 de roboti. Insa daca expedierea de colectii de piese CKD si SKD a tot crescut, anul acesta productia de vehicule va scadea de la circa 342.000, la 310-320.000 de unitati, sub influenta uzinei din Tanger care produce din ce in ce mai mult, in special pentru Franta, Spania, Italia si Maroc unde masinile ajung mai repede din Maroc, decat de la Mioveni.
Presa marocana a relatat si ea prognozele de la Mioveni si evident ca jubileaza fiindca Tangerul a produs peste 100.000 de vehicule anul trecut cand s-a adaugat si Sandero, iar anul acesta ar trebui sa depaseasca lejer 150.000 de unitati.
Cum e insa la Dacia? In cea mai recenta vizita, prilejuita de mai multe evenimente legate de 15 ani de prezenta a Renault la Dacia, am putut vizita sectiile Montaj, Cutii de Viteze si Caroserii.
La Montaj lucreaza aproape 1600 de oameni, iar linia serpuitoare unde masina isi primeste toate elementele are aproape 1100 de metri lungime, traseul unei caroserii care se imbogateste cu piese, angrenaje si diverse elemente durand cam doua ore si jumatate. Zilnic ajung aici 1390 de masini, dar numarul va scadea cu maxim 10% spre finalul anului.
La al dolea departament unde am intrat, asamblare Cutii de viteze, s-au facut investitii in ultimii ani si diferenta dintre sectia noua si cea veche este clar sesizabila (lumina mai multa, totul proaspat vopsit, spatii mai largi). Pentru cutia de viteze TLx capacitatea de productie este de 7.500 cutii/saptamana, dar va creste in urmatoarele luni pana la 10.000 unitati/sapt, semn ca mai exista segmente unde productia creste pe platforma de la Mioveni.
Departamentul Caroserii a fost cel mai spectaculos punct al vizitei si nu numai din cauza faptului ca la orice pas puteai fi intampinat de o „jerba” de scantei de la numeroasele puncte de sudura. Aici se gaseste si cea mai mare „flota” de roboti de la uzina: 64 de masinarii portocalii care realizeaza doar 5% din operatiuni, astfel ca nu putem vorbi de o „invazie” a robotilor la Dacia, ci doar de o prezenta care sa-i mai ajute pe angajati. Robotii fac doar 2% din operatiunile de sudura si 5% din operatiuni precum masticare si sertizare.
La Caroserii sunt 2.400 de salariati, varsta medie este de 36 de ani, iar ponderea femeilor este mult mai mica decat media pe platforma de la Mioveni (doar 12% fata de o medie de peste 30%). La avizier o serie de afise vorbesc despre „angajatul lunii aprilie” si motivele care l-au propulsat in aceasta postura. Ar parea un obicei comunist, insa este considerat unul care motiveaza angajatii si evident creeaza si o competitie intre ei.
Alte afise informeaza despre primele care au inceput sa se distribuie (prima de rezultat de 1.400 lei brut/angajat pentru 2013 si prima exceptionala cuprinsa intre 240 si 360 lei pentru intervalul ianuarie-aprilie. Un alt afis enumera numarul de puncte de sudura pentru fiecare model (de la 4600 pentru Logan berlina, pana la 5377 pentru Logan MCV).
Amenintarea Maroc si prea indepartata autostrada spre Sibiu – subiectele momentului pentru Dacia
In ultimii doi ani multa cerneala a curs si milioane de taste au fost apasate cu hotarare pentru a se scrie despre posibila inchidere a uzinei pitestene si mutarea in (hulitul) Maroc. Care e adevarul? Cel putin in viitorul previzibil, urmattorii 5-6 ani nu se pune problema sa se intample asa ceva, s-au facut investitii prea mari si inca se mai fac, astfel ca nu ar renta. Dar efectul Maroc se vede clar, productia va scadea anul acesta cu 20-30.000 de masini la Mioveni, iar in urmatorii ani pot veni si alte diminuari, ca reactie la avansul uzinei marocane. La o scadere medie anuala realista de circa 20.000 unitati, productia Dacia poate ajunge la numai 220.000 masini in ultimul an al deceniului, insa acestea sunt simple speculatii.
In plus, e de asteptat ca in cele zece tari in care se fac modele Entry (Logan, Sandero, Duster) sa creasca gradul de integrare locala, astfel ca va scadea cantitatea de piese ce trebuie trimisa de la Mioveni.
Un subiect ceva mai nou, dar aprig dezbatut, este autostrada Sibiu-Pitesti care ba era prioritate, ba nu era, ba a redevenit importanta. Studiul de fezabilitate a expirat in 2010 si trebuie refacut, iar cel mai optimist termen indica inceperea lucrarilor in 2016 si terminarea lor in 2020, dar trecutul ne-a obisnuit cu intarzieri mari. Cei de la Dacia spun ca ar avea nevoie ca de aer de aceasta autostrada, angajatii au facut si un protest in acest scop, dar, sa fim realisti, daca Dacia ar pleca vreodata de aici, nu ar face-o din cauza autostrazii ci din cauze legate de costurile cu forta de munca fiindca Romania nu mai este o destinatie ietina pentru constructia de masini low-cost, iar marocanii se multumesc cu salarii mult mai mici.
Diferenta salariala dintre Romania si Maroc a fost sintetizata foarte franc de Radu Mavrodin, directorul de resurse umane pentru Renault in Romania si in regiunea EUROMED, intr-un interviu pentru 0-100.ro in 2013.
“Costurile cu angajatii sunt la jumatate fata de Romania. Trebuie sa fim constienti ca salariile la Dacia sunt bune, sunt meritate, dar in acelasi timp sunt mari in raport cu economia nationala, daca vorbim mai ales de venituri in anumite luni – ca angajatii de la Dacia pot sa castige peste 50-60%, uneori dublu, daca tinem cont de munca suplimentara. (…) Salariul mediu, daca vreti o suma aproximativa, este in jur de 250 de euro pe luna in Maroc – vorbesc in costuri complete pentru angajator -, pe cand la noi este in jur de 500 de euro”
Semnale clare: cresterile salariale trebuie moderate
Nicolas Maure, noul sef al Dacia, a admis in prima sa conferinta de presa de la numirea in functie ca uzina din Maroc va afecta productia Dacia de la Mioveni. El spune insa ca vrea sa mentina trei schimburi in Romania datorita cererii foarte bune de Duster in Europa si zona Mediteranei. Mesajul este insa ca exista concurenta mare nu doar in piata, ci si intre uzinele din Grup „Exact asa am pus problema in fata liderilor Sindicatului Automobile Dacia si sper ca au inteles situatia si nevoia de a mentine competitivitatea uzinei. Acest lucru se face, pe de-o parte prin moderarea cresterilor salariale si, pe de alta parte, prin actiuni de productivitate industriala, prin ameliorarea proceselor si prin introducerea automatizarii si robotizarii”, a explicat seful Dacia.
E foarte posibil ca numarul sambetelor in care se lucreaza sa fie ma mic si sa se renunte la o parte dintre oamenii angajati pe perioada determinata.
Intrebat cum se explica diferenta mare intre salariile celor de la Dacia si cele de furnizori care in multe cazuri sunt mai mici, uneori chiar la jumatate, Maure a spus ca totul a inceput acum sase ani
„In 2008 cand s-a lansat Sandero, muncitorii aveau asteptari mari la partea de nivel de trai, poate chiar apropiate de cele din Europa de Vest. Sindicatele au inclinat balanta si am oferit cresteri salariale si an de an a trebuit sa continuam asa, insa in prezent provocarea este sa putem avea discutii pline de sens cu sindicatele pentru a tine uzina competitiva si pe viitor”, spune Maure, referindu-se la nevoia de a modera cresterile salariale. Declaratii mult mai dure pe tema salariilor mari au fost facute in trecut de oficiali Dacia.
"Suntem aici de 15 ani si vrem sa mai ramanem inca multi ani, Nu uitati ca am investit 2,2 miliarde euro si am investit si in formarea fortei de munca”. a tinut Maure sa-i linisteasca pe romani. Problema e insa ce se va intampla peste cativa ani fiindca in business calculele tin cont de cifre seci, nu de afectiune sau de sentimente.
Renault, ca orice mare producator auto, calculeaza cat costa productia unei masini la uzina X si cat la Y, face calcule despre cate masini/angajat sunt produse la Mioveni si cati in Tanger si calculeaza totul „la milimetru”. In uzina sunt panouri in care angajatilor li se spune cat este factura de apa si de curent la Dacia si cat pierde uzina daca ramane un bec aprins de 65 w (144 lei/an) sau daca un robinet care picura este lasat deschis (0,58 lei/an). Factura de curent a fost de 62 milioane lei in 2011, cea la apa, de circa 390.000 lei. Panourile alaturate ii sfatuiesc pe lucratori cum sa reduca pierderile, ascultand si privind in jurul lor pentru a descoperi conducte care curg sau becuri aprinse in miezul zilei.
Dacia in cifre si descrieri ale principalelor activitati
Pe platforma industriala de la Mioveni lucreaza 14.000 de persoane la doua uzine: cea de Vehicule ai cea Mecanica. Este cea mai mare platforma logistica a aliantei Renault-Nissan, iar din totalul angajatilor, 4.700 sunt femei.
Uzina vehicule : 350.000 de vehicule pe an
Situata la Mioveni, in judetul Arges
Cuprinde 4 mari departamente: Presaj, Caroserie, Vopsitorie si Montaj
8.000 de angajati
6 modele produse: Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway, Duster si Renault Symbol
Modernizata integral, utilizeaza Sistemul de Productie Renault (SPR), unul dintre cele mai moderne din industria auto
Capacitate: 1.390 vehicule/zi, ceea ce inseamna 350.000 de vehicule pe an
Nivelul productiei in 2013: 342.620 vehicule
In 2013 a fost produs vehiculul Duster cu nr. 500.000
In 2013, 93% din productie a fost exportata
In mai 2014: 5.000.000 de vehicule produse de la infiintarea uzinei in 1968
Uzina Mecanica si Sasiuri
Situata pe platforma industriala de la Mioveni
Produce motoare, cutii de viteze si sasiuri
3.600 de angajati
Este modernizata integral si utilizeaza Sistemul de Productie Renault
Productie 2013:
308.000 motoare (benzina 1,4 si 1,6 litri MPI si TCe 90)
516.000 cutii de viteze
1.000.000 de sasiuri
16.700 tone de piese de aluminiu
60% din productia uzinei a fost exportata catre uzine ale grupului Renault
Directia logistica
Situata pe platforma industriala de la Mioveni. Cuprinde si centrul logistic ILN (International Logistic Network), care a fost inaugurat in 2005ￂ
Asigura suportul logistic necesar operatiunilor locale si celor de export
700 de angajati
Peste 1,9 milion de m3 de piese au fost importate si expediate in 2013
Depozit sursa pentru 13 uzine ale Renault
500 furnizori in Romania si in strainatate
Centrul de piese de schimb si accesorii
Situat la 28 km de Mioveni, la Oarja, centrul a fost inaugurat in 2010
Are o suprafata de 65.000 m2 (echivalentul a 9 terenuri de fotbal)
139 de angajati
Capacitate de stocare: peste 70.000 de tipuri de piese
Centrul alimenteaza cu piese de schimb de origine retelele comerciale Dacia, Renault si Nissan in Romania, dar si pe cele ale Dacia in toate tarile de comercializare, sub marca Dacia
405 furnizori (164 in Romania si 241 din strainatate)
Activitatea de export reprezinta 46% din cifra de afaceri a centrului
Renault Romania in cifre
17.000 angajati (din care 31% sunt femei)
2,2 miliarde de euro investitii
4,48 miliarde de euro cifra de afaceri in 2013
2,9% din Produsul Intern Brut al Romaniei
130.000 de locuri de munca generate in industria auto (peste 1.500 de furnizori implantati in Romania.
