Există șapte miliarde de smartphone-uri utilizate în întreaga lume. Teoretic fiecare cetățean al planetei, dar în realitate marea majoritate a populației lumii are un computer în buzunar. Iar cloud computing le dă posibilitatea oamenilor să acceseze software, servicii și conținut oriunde și oricând. Inteligența artificială (AI) permite sistemelor informatice să învețe și să rezolve probleme, blockchain-ul schimbă concepția despre bani, contracte și identitate, iar lista inovațiilor care schimbă paradigma continuă - imprimarea 3D, realitatea virtuală, metavers etc. Toate sunt tehnologii foarte noi, iar rolul lor nu se oprește la anumite activități, nu modifică doar anumite comportamente, nu se adaugă doar structurilor de producție anterioare, ci oferă mijloacele pentru modernizarea tuturor industriilor și activităților existente, conducând la transformarea normelor sociale și economice. Iar anul 2023 a însemnat o revenire a entuziasmului față de potențialul tehnologiilor de a accelera dezvoltarea companiilor și a societății, inteligența artificială generativă fiind capul de afiș.
Liderii de afaceri și autoritățile trebuie să înțeleagă că schimbarea determinată de tehnologie are șansa să reinventeze industriile și viața de zi cu zi în moduri benefice, dar poate să aducă și multiple riscuri. Iar această transformare trebuie privită dintr-o perspectivă largă, pentru că implică aptitudini care trebuie învățate, aduce modele de afaceri noi în timp ce altele vor dispărea, schimbă modul de interacțiune dintre cetățean și autorități.
Deși în România transformarea este mai lentă decât în alte ţări, după cum arată raportul Raportul Digital Decade Country Report 2023 publicat recent de Comisia Europeană, autoritățile și companiile conștientizează rolul transformator al digitalizării. România începe să recupereze treptat față de media UE decalajul la anumiți indicatori de digitalizare a companiilor, dar drumul este încă lung până la atingerea obiectivului din programul Digital Decade al UE ca, până în 2030, 75% dintre companiile locale să folosească tehnologii avansate - cloud, inteligență artificială și big data.
Însă scorurile privind adoptarea acestor tehnologii avansate sunt foarte scăzute: 1% pentru adoptarea inteligenței artificiale, față de o medie de 8% în UE, 11% la implementarea serviciilor cloud, comparativ cu media de 34% la nivel european, și 5% big data, față de 14% în UE. Doar la gradul de digitalizare a IMM-urilor, decalajul față de UE nu este la fel de mare, 53% față de 69%. Utilizarea serviciilor e-guvernare plasează, de asemenea, România foarte jos, având doar 24% dintre utilizatorii de internet care folosesc aceste servicii, în comparație cu media UE de 74%.
Preluând matricea conceptuală europeană centrată pe digital şi verde a NextGenerationEU, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate contribui decisiv la transformarea digitală a țării, prin finanțarea dezvoltării infrastructurii digitale, digitalizării proceselor din administrație, dar și din mediul privat, fondurile alocate acestui pilon fiind de 5,97 miliarde euro (20,5% din alocarea totală a României). Cloud-ul guvernamental este pilonul central al acestei transformări, care nu trebuie să ducă birocrația în mediul digital, ci să simplifice serviciile și interacțiunea cetățenilor și companiilor cu administrația publică. Din suma totală, 1,81 miliarde euro se concentrează pe transformarea digitală a sectorului public, pe securitatea cibernetică și pe conectivitate, incluzând reforme precum legea privind securitatea 5G, licitația 5G și adoptarea legilor privind cloud-ul guvernamental și interoperabilitatea. Alte măsuri relevante se regăsesc în componentele privind digitalizarea transporturilor, a administrației fiscale și sistemului de pensii, sprijin pentru digitalizarea companiilor și pentru cercetare și dezvoltare și digitalizarea educației.
Dacă vor fi puse în aplicare, toate aceste măsuri vor genera în timp rezultate concrete pentru cetățeni și companii și vor aduce beneficii semnificative economiei pentru că schimbările produse de noile tehnologii au impact atât pentru companii, populație, dar și pentru serviciile publice și autorități care împreună funcționează în interdependență.
Vestea bună este că în România companiile conștientizează impactul pe termen lung al tehnologiilor. Jumătate dintre respondenții care conduc companii locale, intervievați în cadrul PwC CEO Survey 2023, consideră că avansul tehnologiei este un factor care va perturba profitabilitatea industriei în care activează, alături de lipsa angajaților calificați, schimbarea preferințelor clienților, tranziția la noile energii sau reglementările stricte. Practic, avantajul competitiv al companiilor depinde de existența unei strategii de tehnologie potrivite pentru a obține eficiență operațională, agilitate și inovație.
Astfel, investițiile orientate spre tehnologie și perfecționarea forței de muncă sunt considerate prioritare de către majoritatea directorilor generali din România, 73% arătând că se vor concentra în următorul an pe automatizarea proceselor și sistemelor, precum și pe îmbunătățirea competențelor profesionale ale propriilor angajați. Iar circa trei din cinci lideri de organizații menționează implementarea tehnologiilor avansate, precum Inteligența Artificială sau cloud computing.
Transformarea digitală vine la pachet cu necesitatea îmbunătățirii competenţelor angajaţilor în utilizarea tehnologiilor. Și în ceea ce privește competențele digitale de bază, România continuă să înregistreze performanțe slabe. Doar 28% din populația adultă are cel puțin competențe digitale de bază, mult sub media UE de 54% și sub obiectivul de 80% până în 2030. În plus, doar 9% au competențe digitale peste nivelul de bază, comparativ cu media UE de 26%. Autoritățile și companiile trebuie să depună eforturi semnificative pentru a reduce aceste decalaje. Prin urmare, investiţiile pentru învăţare, inclusiv ale guvernelor, pot să atenueze presiunea pe piaţa muncii în viitor. Companiile trebuie să analizeze procesele de afaceri, să evalueze nevoile şi în acelaşi timp să le ofere angajaţilor programe de învăţare şi dezvoltare. Iar dorința de învățare și adaptare pare să existe, mai ales în rândul Gen Z. Într-un studiu realizat de PwC în rândul angajaților din România, Hopes and Fears 2023, întrebați despre impactul AI asupra carierei lor, aceștia par a fi în mare măsură optimiști și fac referire mai frecvent la impactul pozitiv al AI decât pe cel negativ, cum ar fi că le va crește productivitatea, va aduce oportunități de a învăța noi competențe sau va crea oportunități de angajare.
Așa cum arătam la început, este un val al inovației apărut în ultimii 15-20 de ani care a cuprins toate domeniile, iar ritmul în care sunt create tehnologii noi, disruptive este nemaivăzut. Și tot acest tumult cu implicații ample pe toate palierele economice, sociale și politice trebuie înțeles pentru a ne adapta astfel încât, la final, să influențeze în bine calitatea vieții și bunăstarea. Oportunitățile de inovații și transformare în următorul deceniu vor fi abundente, dar la fel vor fi și riscurile de turbulențe și crize dacă aceste schimbări nu vor înțelese, nu numai de companii, dar și de politicieni și reglementatori.
Acest articol este parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine”, care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Primele articole pot fi citite aici și aici.
Articol susținut de PwC România
