Războaiele, criza energetică, inflația record, înăsprirea condițiilor financiare, fragmentarea sistemului economic global, digitalizarea și schimbările climatice au venit cu noi și noi riscuri și incertitudini atât pentru societate, cât și pentru mediul de afaceri, care se confruntă cu presiuni și costuri tot mai mari.
Riscurile generate de situațiile enumerate mai sus sunt în strânsă dependență, ceea ce înseamnă că se amplifică reciproc, iar impactul cumulat poate fi mult mai puternic. Spre exemplu, războiul din Ucraina a generat o criză energetică și o inflație record care au determinat la rândul lor băncile centrale din întreaga lume să intervină prin majorări ale ratelor dobânzilor. Aceste probleme imediate, care au afectat masiv două sectoare cheie: energia și sistemul bancar, s-au intensificat și agravat reciproc cu impact direct asupra creșterii și profitabilității companiilor din toate industriile. În astfel de vremuri adaptarea organizațiilor la cerințele unui context macroeconomic în continuă expansiune, extrem de dinamic și competitiv, necesită un management al riscurilor coerent și consecvent.
Drept urmare, abordarea managementului ar trebui să prioritizeze elaborarea de strategii clare și reguli de conduită organizațională coerente, iar gestionarea riscului ar trebui să fie un obiectiv strategic de primă importanță. Studiile arată însă un grad ridicat de scepticism în organizații în ceea ce privește modalitatea în care companiile vor putea gestiona riscurile fie ele politice, sociale sau economice. Potrivit PwC CEO Survey 2023, o mare parte dintre directorii generali din România au îndoieli că organizațiile pe care le conduc vor avea viabilitate economică peste zece ani, dacă vor funcționa în condițiile actuale.
La nivel local, raportul PwC CEO Survey arată ca pentru companiile din România predomină în ultimul an îngrijorarea că sunt expuse din punct de vedere financiar la riscuri precum inflația, volatilitatea economică și riscul geopolitic. Astfel, circa jumătate dintre directorii executivi locali, deloc surprinzător având în vedere contextul actual, consideră că organizația lor este expusă în fața conflictelor geopolitice și își propun să revizuiască lista piețelor pe care activează și, deopotrivă, să-și diversifice oferta de produse și servicii. Dacă ne uităm la succesiunea în timp a acestor previziuni, putem observa că un climat atât de tensionat din cauza riscurilor crescute influențează puternic percepția. Și atunci este necesar să schimbăm felul în care privim riscurile, să le analizăm din multiple unghiuri pentru a le răspunde adecvat, a construi reziliență și a le transforma în oportunități.
În plus față de cele de mai sus, multitudinea de reglementări este identificată de asemenea ca o provocare, având în vedere în special costurile de conformare. Astfel, dacă vorbim despre schimbările climatice și ESG, există o avalanșă de directive europene și reglementări privind raportarea și transparența pe care companiile trebuie să le respecte pentru a combate riscurile climatice, dar și pentru a se conforma cerințelor de sustenabilitate. Cifrele și rezultatele financiare nu mai sunt suficiente pentru a convinge investitorii sau băncile să finanțeze dezvoltarea unei companii, iar accentul este pus tot mai mult pe impactul pe care activitatea organizației îl are asupra mediului și societății, precum și a felului în care organizația este guvernată. Sondajul PwC CEO Survey arată că majoritatea directorilor executivi se așteaptă la un anumit grad de impact al schimbărilor climatice în acest an – în principal în profilurile lor de cost - de exemplu, costurile de respectare a noilor reglementări, deprecierea activelor și obligațiile de asigurare -, unde aproximativ jumătate dintre respondenți preconizează un impact moderat, mare sau foarte mare. Cele mai frecvente acțiuni pe care tot mai multe companii le implementează deja sau au în plan să le realizeze se referă la decarbonizare sau reducerea amprentei de carbon și la inovarea în materie de produse și servicii ecologice.
Dintre reglementările actuale, conform sondajului Digital Trust Insights din acest an, aproximativ o treime dintre directorii de companii identifică patru tipuri ca fiind cele cele mai importante pentru a asigura creșterea viitoare a organizației lor: reglementarea inteligenței artificiale, armonizarea legilor privind protecția cibernetică și a datelor, raportarea obligatorie a gestionării, strategiei și guvernanței în materie de riscuri cibernetice și cerințele de reziliență operațională. Nu mai puțin de trei sferturi dintre aceștia se așteaptă ca respectarea acestor reglementări să necesite resurse semnificative financiare și de timp, mai ales că, în cazul securității cibernetice, atacurile de tip ransomware sunt tot mai frecvente și mai sofisticate și reprezintă o amenințare la adresa afacerilor în orice moment, dar cu precădere în perioade de incertitudine sau schimbări.
Având în vedere interconectarea dintre toate riscurile menționate, devine necesară construirea unei viziuni panoramice a gestionării riscurilor, care să depășească analiza tradițională. Gestiunea riscului ar trebui să includă evaluări periodice care să identifice declanșatorii și semnalele de risc, să ajute companiile să înțeleagă interdependențele dintre riscuri și să propună acțiuni pentru creșterea rezilienței și transformarea riscurilor în oportunități.
Managementul riscului presupune ca riscurile să fie identificate și definite în raport cu obiectivele companiei și cum pot fi acestea urmate în condiții dificile. Companiile ar trebui să dezvolte un plan solid pentru gestionarea riscurilor, adaptat nevoilor lor specifice, plan care va trebui sa aibă ca punct de plecare identificarea riscurilor și mecanisme de adresare a acestora dar și modalități de diseminare a acestor elemente in cadrul companiei. Fiecare angajat din companie ar trebui să știe cum să reacționeze în fața unei suspiciuni de fraudă sau în cazul unor atacuri cibernetice, după cum managementul companiei ar trebui sa aibă o viziune pe termen lung vizând combaterea efectelor riscurilor economice, climatice, politice și un plan de adaptare la noile reglementărilor legale. Odată identificate și adresate, riscurile pot fi evitate și pot genera noi ideii sau oportunități de business sau de maximizare a eficienței afacerii. Cheia este mobilizarea întregului management al companiei în această direcție. În cazul securității cibernetice, de exemplu, acest lucru poate varia de la faptul că directorii executivi vorbesc public despre angajamentul lor față de securitatea cibernetică până la folosirea influenței lor pentru a inspira schimbări radicale.
Multe organizații nu au un limbaj comun al riscurilor care să le permită să aibă o imagine completă a acestora și să ia decizii legate de riscuri în mod productiv. De aceea, este nevoie de investiții în procese și sisteme de gestionare a riscurilor pentru a ajuta o organizație să implementeze o abordare standardizată și coerentă a gestionării acestora. Rapoartele PwC concluzionează că, deși directorii executivi sunt preocupați de riscuri, prea puține companii au o abordare integrată și disciplinată cu privire la managementul acestora. Totuși, aceleași rapoarte arată că liderii de afaceri sunt pe deplin conștienți de nevoia de schimbare a companiilor și, de asemenea, se gândesc la strategiile de care au nevoie în acest sens și la modalitățile de a valorifica crizele actuale pentru beneficiul pe termen lung.
Sunt multe provocări pe care mediul de afaceri din România trebuie să le depășească în viitorul apropiat. Acestea sunt extrem de diverse și dificil de abordat, iar creșterea competitivității și accesul la piețele internaționale sunt puternic influențate de aplicarea riguroasă a principiilor și practicilor de management internațional. Având în vedere contextul macroeconomic și particularitățile sale specifice, abordarea tehnicilor de gestionare a riscului devine crucială.
Acest articol face parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine” care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Articolele anterioare din serie pot fi citite aici.
Articol susținut de PwC România
