Antreprenoriatul reprezintă un indicator important al dinamicii unei economii, fie că vorbim de companii consolidate pe piață sau la început de drum, deoarece iniţiativa, inovarea și creativitatea arată care sunt gradul de vitalitate și potențialul de dezvoltare a mediului de afaceri dintr-o țară. În România chiar dacă activitatea antreprenorială este relativ puternică, ea este într-un stadiu incipient. Astfel, ponderea afacerilor antreprenoriale consolidate este mai scăzută decât în alte țări, potrivit raportului ”Global Entrepreneurship Monitor” care constată că, în 2021, 9,7% din populație era reprezentată de antreprenori aspiranți și 4,1% de antreprenori consolidați. Aceste cifre sugerează că multe start-up-uri nu depășesc stadiul inițial, așa cum se întâmplă în general la nivel global, dar și că politicile de încurajare a antreprenoriatului și a inovării sunt insuficiente. Dealtfel alocările anuale bugetare pentru cercetare-dezvoltare-inovare de circa de 0,3-0,5% din PIB și lipsa unor programe guvernamentale explică măcar parțial plasarea României abia pe locul 31 în clasamentul celor mai inovatoare ţări din Europa, conform ”Indicelui global de inovare”.
Astfel, pentru a trece de la stadiul incipient la cel de companie consolidată, afacerile antreprenoriale au nevoie atât de reglementări și fiscalitate prietenoasă, acces la finanțare, tehnologie, dar și de un mediu care stimulează inițiativa și inovarea prin programe dedicate. Dacă ne referim la condițiile oferite de România pentru dezvoltarea afacerilor antreprenoriale, țara noastră ocupă locul 32 într-un clasament al celor mai atractive 33 state din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) pentru companiile private, reiese din analiza PwC EMEA Entrepreneurial & Private Business Heatmap 2022. Clasamentul este realizat pe baza scorurilor obținute la șapte categorii diferite, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal și de reglementare, ESG, sănătate publică, educație/competențe/talente și tehnologie și infrastructură.
În ultimii ani, ecosistemul întreprinzătorilor din România a crescut foarte mult, însă marea provocare pentru companiile antreprenoriale, așa cum arată datele menționate, o reprezintă menţinerea pe piaţă şi creșterea pe termen mediu şi lung. Companiile româneşti care contribuie acum decisiv la economia naţională, atât prin ratele de angajare, cât şi prin rezultatele financiare din ce în ce mai consistente sunt afacerile fondate în urmă cu mulți ani care au ajuns între timp la maturitate. Într-o economie sustenabilă este bine să existe un echilibru adecvat de forțe între firmele care au capital majoritar autohton și firmele cu capital majoritar străin, pentru că fiecare are rolul său în economie, inclusiv din perspectiva stabilității financiare a țării.
Analiza realizată de PwC România în cadrul proiectului Campioni în Business - care va premia performanța antreprenorilor români pe 15 noiembrie în cadrul unui eveniment dedicat - arată că dintre primele 5.000 de companii cu capital majoritar autohton, 1.059 îndeplinesc simultan trei criterii care demonstrează că au o activitate solidă pe piață, respectiv o cifră de afaceri de peste 50 milioane lei, profit de peste 4 milioane lei și mai mult de 50 de angajați. Dintre acestea, 211 au cifre de afaceri de peste 250 milioane lei și le putem considera ca fiind companii foarte mari. În același timp, toate întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM-uri) joacă un rol major în majoritatea economiilor, în special în cele emergente. Conform Băncii Mondiale acestea reprezintă aproximativ 90% din afaceri și mai mult de 50% din ocuparea forței de muncă la nivel mondial, iar în economiile emergente contribuie cu până la 40% la PIB.
Așadar, de la inițiere, la supraviețuire, creștere, maturitate, toate etapele prin care trec afacerile antreprenoriale sunt importante pentru economia unei țări și de aceea ele trebuie stimulate. Dacă mai multe afaceri noi pot crește și au succes, atunci încrederea poate crește treptat în rândul populației generale, încurajând o cultură antreprenorială și un ecosistem mai puternic în România. Iar acest lucru este foarte necesar. De exemplu, ”Global Entrepreneurship Monitor” arată că doar 37,7% dintre români au cunoscut pe cineva care a început o afacere în ultimii doi ani și că doar 50% se considerau ca având cunoștințele, abilitățile și experiența necesare pentru a începe o afacere. Lipsa înțelegerii rolului sau activității antreprenoriale descurajează pe mulți să desfășoare propria afacere, cu impact pentru întreaga economie.
Chiar și în acest context, afacerile antreprenoriale trebuie să continue să crească, iar ”business as usual” nu mai este o opțiune într-un mediu caracterizat de crize, perturbări economice, incertitudine generalizată, conflicte și schimbări climatice. O abordare care continuă modul tradițional în care este condusă afacerea nu va mai fi suficientă. Întrebarea cheie este cum vor avea creștere și vor asigura prosperitatea afacerii pentru generațiile următoare?
Afacerile de familie vor avea nevoie de noi capabilități: digitale, expertiză pentru a răspunde preocupărilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), pentru a gestiona tendințele de pe piața forței de muncă, pentru a identifica noi piețe și de a construi încredere în rândul clienților, angajaților și membrilor familiei.
De altfel, între încredere și profitabilitate există o strânsă corelație, fapt confirmat de raportul PwC Family Business Survey 2023 care arată că încrederea consumatorilor este unul dintre principalii factori determinanți ai variației de performanță și un avantaj competitiv vital. Vestea bună este că afacerile de familie se bucură de o mai mare încredere decât alte companii în general, având un scor mai mare cu 12 puncte procentuale la acest indicator, potrivit barometrului de încredere Edelman. Nivelurile mai ridicate de încredere au șanse foarte mari să se reflecte în performanța financiară dacă sunt menținute și constant alimentate, contribuind la atingerea obiectivelor ambițioase pe termen lung pe care și le propun afacerile de familie din România. Conform sondajului PwC Family Business Survey 2023, 76% dintre afacerile de familie locale se așteaptă să crească în următorii doi ani, iar mai mult de un sfert dintre acestea mizează chiar pe o creștere “rapidă și agresivă”. Următoarele priorități sunt creșterea loialității clienților, lansarea de noi produse / servicii și extinderea pe noi piețe sau segmente de clienți.
Un aspect la care antreprenorii români trebuie să mai lucreze și care se află tot mai mult pe radarul clienților îl reprezintă politicile ESG (politicile de mediu, sociale si de guvernanta corporativa). Liderii afacerilor de familie din România admit că, în acest moment, ESG nu este domeniu de maxim interes pentru ei și că se concentrează asupra altor obiective: satisfacția clienților și creșterea business-ului.
Ecosistemul afacerilor de familie din România este încă tânăr, majoritatea companiilor fiind la prima generație și doar o mică parte la a doua generație, comparativ cu alte state din Europa sau de la nivel global. Deciziile pe care le iau astăzi vor avea un impact pentru următorul deceniu și este important să ia în considerare că trebuie să se adapteze la o societate și economie bazate pe cunoaștere, digitalizare și sustenabilitate pentru a crește și a se dezvolta și, în același timp, performanța lor va contribui la stimularea întregului sistem antreprenorial. Obiectivele personale cheie pe termen lung ale proprietarilor de afaceri de familie din România sunt protejarea afacerii ca cel mai important activ al familiei (87%) și generarea de dividende pentru membrii familiei (84%), arată raportul Family Business Survey. O succesiune fără probleme, gândită până la cel mai mic detaliu, este o garanție că viitorul familiei și al companiei este și va fi stabil. Procesul nu se concentrează doar pe simpla transmitere a proprietății către următoarea generație sau pe asigurarea averii prin stabilirea unei structuri juridice adecvate, ci acoperă stabilirea unor reguli de comunicare, instituirea unei guvernanțe familiale adecvate și transmiterea cunoștințelor, a experienței și a valorilor către generația tânără.
Acest articol face parte din proiectul editorial PwC România ”Agenda de mâine” care se va derula până la finalul acestui an și care își propune să pună în discuție contextul și perspectivele care pot ghida afacerile să ia decizii informate în mijlocul schimbărilor. Articolele anterioare din serie pot fi citite aici.
Articol susținut de PwC România
