Wall Street sărbătorește 3.453 de zile fără o criză majoră, un record din 1946
Cu 3.453 de zile, bursa new-yorkeză va afișa miercuri recordul de la al Doilea Război Mondial în ceea ce privește numărul de zile în care nu a cunoscut o cădere de peste 20%, un "bull market" în jargonul financiar.
Ultimul record al indicelui S&P 500, care regrupează cele 500 de mari companii americane, a durat o zi mai puțin și a fost stopat de izbucnirea bulei internetului la începutul lui 2000.
"Este un simbol încurajator deoarece arată că entuziasmul rămâne viu în piață", a comentat Sam Stovall, care conduce direcția de strategie la CFRA.
Acest optimism a început în martie 2009, imediat după criza financiară care a șters peste jumătate din capitalizarea bursieră a S&P 500.
Statele Unite ieșeau atunci dintr-un "bear market", opusul "bull market", care intervine atunci când indicii cad peste 20% în raport cu precedentul record.
Ca răspuns la această criză, banca centrală americană (Fed) a redus drastic dobânzile și a injectat sute de miliarde de dolari în sistemul financiar.
Aterizarea
Acest context favorabil pentru companiile americane intervine în condițiile unei creșteri economice neîntrerupte de zece ani, un ciclu excepțional de lung.
Companiile au profitat și de reforma promovată de Donald Trump în 2017, prin care s-a redus rata medie de impozitare de la 35% la 21%.
Dar, după un deceniu de creștere, chestiunea aterizării se pune insistent.
"Bursele în creștere nu mor din cauza bătrâneții, ci a fricii", spune Stovall, care crede că principala problemă vine din riscurile de recesiune din Statele Unite.
Analiștii cred că, fără un accident major, nicio încetinire nu este așteptată pe termen scurt.
"Aș fi mult mai îngrijorat dacă rezultatele companiilor sau indicatorii economici încep să încetinească, ceea ce ar indica sfârșitul ciclului de creștere", spune Art Hogan, de la B. Riley FBR, care nu se declară îngrijorat de lungimea acestui ciclu bursier.
Dobânda de intervenție
Creșterea progresivă a dobânzilor Fed, demarată în 2015, este și ea urmărită, în condițiile în care această politică ar putea încuraja brokerii să își reechilibreze portofoliile în profitul datoriei americane, prin intermediul obligațiunilor Trezoreriei, mult mai puțin riscante.
Aceste dobânzi evoluează însă în continuare la minime istorice: potrivit unui studiu efectuat de Stovall, "dobânzile de intervenție trebuie să fie cu minim 1,5 puncte superioare inflației, ceea ce ar corespunde la 4% în prezent, pentru a declanșa un bear market". Aceste dobânzi evoluează în prezent între 1,75% și 2%.
Capitalizarea companiilor americane, în momentul în care Apple a devenit cea mai scumpă companie privată din lume, depășind pragul de 1.000 de miliarde de dolari, stârnește și ea dezbateri.
Raportul între prețul mediu al acțiunilor și profitul companiilor evoluează la nivelul din 2007, chiar înainte de declanșarea crizei financiare. Dar este departe de nivelul din 2000, chiar înainte de izbucnirea bulei internetului.
"Aceste niveluri sunt mai sănătoase decât cele de la începutul anului", arată Chris Low, economist șef la FTN Financial.
În parte grație majorării dobânzilor angajate de Fed, "profiturile pe Bursă au fost modeste în acest an în ciuda profiturilor record", subliniază el. O alegere buna, potrivit acestuia, pentru a evita o prăbușire prea brutală.

Guvernul cu o singură femeie ministru a numit doar patru femei în funcția de prefect
11 lucruri pe care poate nu le știai despre femeile românce
Sir Alex Ferguson, frica de singurătate, mintea care-ți joacă feste și întrebarea firească: "Ce se întâmplă atunci când mori?"
FOTOGALERIE Lacul Plumbuita din Sectorul 2 este sufocat de gunoaie / Cum se plimbă locuitorii din Colentina într-un parc plin de deșeuri
Afara poate de Apple care are 250 mld $ in "saci" ca Pablo Escobar, nu cred ca alta companie din acel pachet sa-si justifice cresterea asta de basm.
Asa ca eu cred ca o punem de o criza financiara de proportii, made in USA, ca si celelalte dinainte.
Economia reala nu a avut nimic de castigat. PIBul a crescut marginal, salariile reale au scazut in SUA, doar job-uri part-time au fost create si doar in sectoare prost platite.
In SUA, locuintele devin neaccesibile, seviciile medicale la fel, consumul de dorguri a crescut, rata sinuciderilor a expodat, bugetul ptr educatie scade, etc.
Bursa nu va scadea cit timp se creaza moneda din nimic, logic. Dar asta nu conteaza pentru 99% din americani. Ei saracesc.