Planul spre o uniune a piețelor de capital a cam stagnat, atât în UE cât și în România. Nici țara noastră nu s-a prea implicat în acest proces. HotNews.ro a discutat cu Daniela Șerban, președinte ARIR – Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România, pentru a înțelege ce se face în acest moment.
„Efectele pachetului legislativ de creare a Pieței Unice de Capital întârzie să apară, în special în țările cu piețe mai puțin dezvoltate. În România modificările legislative nici nu au ajuns în totalitate în legislație, însă chiar și așa, nu birocrația este piedica cea mai mare în fața unei listări. Pregătirea companiei, transparența și primii investitori care să creadă în strategia companiei sunt vitali. În UE un grup de foști lideri politici din Uniunea Europeană propun 10 măsuri de regândire a Pieței Unice de Capital, coalizați sub denumirea ”Markets4Europe” lansată în Octombrie la Bruxelles. ARIR a avut deja dialog și cu acest grup, urmând să vedem cum putem acționa împreună”, a spus Șerban.
Printre elementele de noutate propuse de acest grup față de actualul pachet legislativ sunt:
• încurajarea investițiilor fondurilor de pensii și asigurări pentru finanțarea antreprenoriatului
• simplificarea și uniformizarea taxării în piața de capital
• necesitatea îmbunătățirii educației financiare și antreprenoriale.
„Uniunea Piețelor de Capital reprezintă un Plan de Acțiune adoptat în 2015 cu scopul principal de a face mai ușor accesul la finanțarea pentru companii mici și mijlocii. Practic, s-a dorit o uniformizare a legislației în țările Uniunii Europene și o flexibilitate mai mare a capitalului. Intenția a fost bună, însă până și Comisia Europeană recunoaște că demersul nu a adus rezultatul așteptat”, afirmă Șerban.
Astfel, spune ea, piețele nu sunt pe deplin integrate și mai multe țări au în continuare piețe sub-dezvoltate în comparație cu alte piețe din afara UE, companiile fiind dependente de finanțarea bancară și puține alte opțiuni de finanțare.
• Practic, în acest moment nu avem o uniune, diferențele dintre piețe mari și mici fiind tot mai mari, însă avem posibilitatea să participăm activ la regândirea acestui plan.
„La începutul lunii decembrie, CE a propus un set nou de măsuri care să întărească planul inițial. Acum, România are oportunitatea să reintre în discuție, pentru că în prima etapă de consultare și decizie am fost prea puțin implicați, noi, ca și comunitate a pieței de capital”, explică președintele ARIR.
• Printre elementele noi care pot face diferența pentru țara noastră sunt măsuri pentru îmbunătățirea educației financiare și antreprenoriale, încurajarea investițiilor în companii mici și mijlocii de către fondurile de pensii, simplificarea taxării și debirocratizarea procesului de raportare a câștigurilor și pierderilor din transferul titlurilor de valoare, flexibilizarea deschiderilor de cont.
• UE intenționează să lanseze un fond dedicat investițiilor directe în companii care intenționează să se listeze, este important să fim activi implicați în aceste noi propuneri.
„Ne dorim un mediu de afaceri dinamic, care are încredere în România și care poate să implementeze o strategie pe 3 ani, fără a fi influențat de modificări de urgență a legislației. Aceste companii pot să se gândească la noi proiecte, expansiune și chiar bursă dacă pot să meargă cu încredere în fața investitorilor, să arate o strategie pe care știu că o pot duce până la capăt. Ca un pas următor ar fi bine să aibă la dispoziție mai multe instrumente prin care se pot finanța și care să fie ușor de utilizat”, a mai spus Daniela Șerban.
În urmă cu câțiva ani, arată ea, au existat propuneri de modificare a Legii societăților comerciale în ce privește flexibilizarea emisiunilor de obligațiuni.
„Credem că discuțiile pot fi reluate în acest context. Cel mai important este să avem investitori, atât individuali, cât și instituționali, care să fie dispuși să investească în aceste companii”, precizează reprezentanta ARIR.
Ea a mai afirmat că CE propune ca până la finalul anului 2020 să se stabilească indicatori de performanță ai Planului care să fie urmăriți și raportați de către țările membre.
Investitorii străini se uită la România, dar randamentele sunt pe măsura riscurilor politicile
„O regulă de bază în investiții este să nu iei decizii în baza randamentelor anterioare. Bursa românească a oferit randamente foarte bune în ultimii ani, atât din dividende, cât și din creșteri de preț. Investițiile într-o țară ca România, încă piață de frontieră, pot genera randamente ridicate, dar și riscuri pe măsură, în special politice. De aceea, pot exista situații când Guvernul schimbă o lege peste noapte, cum s-a întâmplat în trecut, iar scăderile au fost și de două cifre”, a mai spus președintele ARIR.
Practic, spune ea, volatilitatea este mult mai mare într-o astfel de piață, în jos, dar și în sus.
„Când vorbim de dublări de preț atunci investitorilor le place o piață ca România. De peste 5 ani investitorii au revenit activ în piață, le plac companiile românești atât de mult încât cumpără și nu mai vând. Practic, au cumpărat de-a lungul anilor, împreună cu fondurile de pensii, acțiunile disponibile. De acolo și scăderea valorii de tranzaționare”, a explicat Daniela Șerban.
Pe de altă parte, ea spune că pentru a calibra investiția într-o piață ca România, investitorii calculează zilele în care pot ieși de pe un emitent, în funcția de valoarea medie de tranzacționare a acțiunii raportată la investiție.
• De exemplu, pentru o investiție de un milion de euro într-o acțiune, la rulaje medii zilnice de un milion de euro, este posibil să vinzi posibil maxim într-o săptămână fără să influențezi prea mult prețul, pentru că ai adâncime și investitori care să cumpere de la tine.
• Practic, cumpărările și vânzările se fac treptat dacă vorbim de tranzacționarea în piață, sau sub forma tranzacțiilor negociate, când ai contraparte pentru întreg pachetul, ceea ce se întâmplă, de asemenea, des.
